Fostul preşedinte al Comisiei Centrale de Arbitraj afirmă că imaginea arbitrilor români a avut de suferit şi din cauza greşelilor preşedintelui Mircea Sandu, acuzându-l totodată şi pe „vopsitu’“ de Ionuţ Lupescu pentru imixtiune în delegările „fluieraşilor“ români.
– De câţiva ani, Universitatea Craiova a ajuns o echipă de pluton. A retrogradat, iar de atunci are ca obiectiv menţinerea în prima ligă. Cum comentaţi?
– Este păcat în ce situaţie a ajuns Ştiinţa… Dintr-o echipă reprezentativă a României a ajuns, într-adevăr, una care se bate doar pentru salvarea de la retrogradare. Dacă în Craiova nu se vor uni forţele, va fi foarte greu să reuşească să redevină ceea ce a fost. Asta-i opinia mea. Cred că în Bănie sunt multe forţe dispersate care nu reuşesc să se adune, ca să zic aşa. Cum spuneam, este mare păcat că Universitatea Craiova, echipa care a deschis drumul formaţiilor româneşti în cupele europene, nu se mai regăseşte în prim-planul fotbalului românesc. Repet, Craiova trebuie să-şi strângă rândurile! Altceva merită Universitatea şi suporterii ei minunaţi, iubitori de fotbal, devoratori de fotbal!
Aş vrea ca din sezonul următor, Universitatea, Pandurii şi Vâlcea să se dueleze în prima ligă
– Ca oltean, cred că monitorizaţi atent, ca să zic aşa, fotbalul din Oltenia, adică, pe lângă Universitatea, ţineţi şi cu Pandurii şi, mai ales, cu CSM Vâlcea.
– Trebuie să recunosc că sunt suporter al Universităţii, echipa mea de suflet, apoi ţin cu Vâlcea… Nu poţi să te desparţi de ceea ce ai trăit în copilărie. Am jucat la juniorii şi tineretul Universităţii, iar idolii mei erau fotbaliştii Ştiinţei, unii, din păcate, dispăruţi prematur, cum ar fi marele Ion Oblemenco, pe care astăzi (ieri – n.r.) ar fi trebuit să-l omagiem pentru gloria pe care a adus-o Craiovei! Altfel, aş vrea ca toate cele trei echipe oltene pe care le-aţi enumerat să se dueleze în sezonul următor în Liga I. Nu se pune problema ca Universitatea să aibă acum emoţii în privinţa retrogradării. Cred că şi echipa Pandurii se va salva.
– Aveţi în vedere invazia de portughezi?
– Eu cred că ar trebui să învăţăm din exemplele bune. Dacă la CFR Cluj a prins, de ce n-ar prinde şi la Târgu Jiu? Sigur, sunt diferenţe între jucătorii valoroşi aduşi la Cluj şi cei care ajung acum la Târgu Jiu, dar ideea în sine sper să fie de bun augur oltenilor de la Pandurii.
– Evident că speraţi şi în promovarea formaţiei CSM Râmnicu Vâlcea!
– Se înţelege că mi-aş dori să promoveze Vâlcea. Am văzut că echipa Pandurii a sărit în ajutor celor din Vâlcea, ceea ce este de apreciat, este un lucru bun. Iată că se mai pot ajuta şi oltenii între ei, dar să nu locuiască în acelaşi oraş!
Imaginea arbitrilor români este catastrofală
– De ce credeţi că România nu are nici un arbitru la turneul final de la Euro 2008?
– Deoarece, în ultimul timp, noi, românii, am pierdut contactul cu lumea bună a arbitrajului.
– Motivul?
– În parte şi politica lui Mircea Sandu, care s-a certat cu cei de la UEFA, adică a reclamat Comisia de Arbitri… Să reclami tu, român, un neamţ, asta te costă! E foarte greu apoi să te mai apropii.
– Arbitrii români ar fi avut valoare pentru turneul final Euro 2008?
– Au valoare de a merge acolo, nu se deosebesc de cei care merg la Euro 2008. Imaginea arbitrilor români este însă catastrofală. Şi imaginea contează foarte mult. Concret, cel puţin zece arbitri din România au valoarea celor din top class! La noi însă se întâmplă altceva…
– Adică?
– Plătim poliţe, ne minţim, îl dăm pe Colţescu afară… Ca să ce? Am terminat un arbitru român, Colţescu, unul dintre cei mai talentaţi.
– Cum vi se pare metoda prin care se fac delegările arbitrilor în România? Mă refer la faptul că nu preşedintele Comisiei Centrale de Arbitraj face delegările, ci altcineva din federaţie, Ionuţ Lupescu.
– Trăim în minciună şi într-un sistem care nu are echivalent în lume! Vorbim de autonomia Comisiei de Arbitraj, dar delegările le fac alţii, din afara ei. Trăim într-o lume nebună! Şi suntem şi minţiţi… Vine ăsta, Lupescu, vopsitu’ ăsta de Lupescu, şi ne aruncă fel de fel de pastile, ba se mai bate şi cu cărămida în piept că au făcut ei… Ce aţi făcut, măi, băieţi?!
