Gogoşari turceşti, vânduţi drept româneşti

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Pentru că sunt mai gustoase decât „suratele“ lor de import, fructele şi legumele din România sunt la mare căutare printre craioveni. Unii comercianţi vând însă produse turceşti, greceşti sau spaniole spunând că sunt obţinute în România.


Chiar dacă sunt mai puţin aspectuoase, fructele şi legumele produse în România sunt mult mai gustoase decât cele din alte ţări şi, în general, sunt preferate de craioveni. „Cumpăr produse româneşti pentru că au gust mai bun. În plus, în perioada asta, în care producătorii o duc tot mai greu, e normal să cumpărăm fructe şi legume româneşti“, a declarat Alin Gheorghe. Părerea este împărtăşită şi de alţi craioveni. „Le prefer pe cele româneşti, pentru că au gust mai bun şi sunt mai ieftine. Legumele de import sunt mai mari şi mai aspectuoase, dar nu se pot compara la gust“, a spus Maria Rotaru, o gospodină din Craiova.

Producători autohtoni doar cu numele

Întrucât cei mai mulţi craioveni vor fructe şi legume româneşti, unii comercianţi susţin că produsele lor sunt autohtone, chiar dacă sunt de import. De alt-fel, unii chiar au reuşit să obţină certificate de producător pentru acestea. „În urma controalelor efectuate în ultimele luni, s-a constatat că există ţărani care cumpără produse - gogoşari, capia, mărar, pătrunjel - de la turci sau din angrouri şi le vând în piaţă spunând că sunt cultivate de ei. Situaţia e gravă. Am descoperit, de exemplu, certificate de producător emise de Primăriile Murgaşi şi Teasc în care era consemnat că persoana respectivă produce capia şi gogoşar“, a declarat Elisaveta Gorgoteanu, directoare executivă adjunctă, coordonatoare a activităţilor de inspecţii din cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Dolj. Ea a adăugat că în această perioadă, pe piaţă, este imposibil să apară ardei capia şi gogoşari produşi în România.

Unii comercianţi se sustrag controalelor

Aceasta nu este însă singura neregulă descoperită în pieţele din Craiova. De la începutul anului şi până în prezent, inspectorii Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor (ISCTPVLF) au efectuat 52 de controale la agenţii economici din domeniu, care s-au încheiat cu cinci procese-verbale de constatare a neconformităţii mărfii, 35 de avertismente scrise şi retragerea de la comercializare a 300 kg de morcovi de la două societăţi. „Avem probleme cu comercianţii din Piaţa Centrală, Craioviţa Nouă, Valea Roşie şi 1 Mai, care se sustrag controlului, părăsesc tarabele când ne văd şi nu prezintă facturi pentru marfa comercializată“, a precizat Elisaveta Gorgoteanu, care a explicat că, în comparaţie cu anii trecuţi, se observă o scădere a numărului de nereguli înregistrate.

Doar 25% din producţia naţională de legume şi fructe se vinde legal

Astfel de situaţii se înregistrează în toată ţara. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), doar 25% din producţia naţională de legume şi fructe se comercializează legal. „Valoarea totală a sectorului de legume şi fructe este de patru miliarde de lei, iar fiscalizat se vinde o producţie în valoare de aproximativ un miliard de lei“, a declarat, pentru NewsIn, Ştefan Drăgan, directorul Direcţiei Politici de Piaţă în Sectorul Culturi Horticole din cadrul MAPDR.
Acesta a precizat că, anual, producţia creşte pentru că producătorii au început să achiziţioneze sămânţă de calitate şi cultivă intensiv în solarii, dar în acte apare tot mai puţin. „Preferă să vândă la negru şi anual scade numărul societăţilor comerciale înregistrate“, a adăugat Ştefan Drăgan.

Suprafaţa fermelor ar putea creşte în Dolj

Potrivit informaţiilor primite de la DADR Dolj, în 2009, suprafaţa fermelor de legume ar putea creşte considerabil. „În 2008, suprafaţa fermelor din Dolj a fost de aproximativ 10.000 ha, iar până la sfârşitul anului ar putea să ajungă la 15.000 ha“, a spus Elisaveta Gorgoteanu. Creşterea va fi înregistrată şi la livezi, a căror suprafaţă ar putea ajunge anul acesta la cel puţin 5.000 ha, faţă de aproximativ 2.000 ha, cât e în prezent.