Hrana nesănătoasă de tip fast-food, lipsa fructelor şi a legumelor din alimentaţie şi un regim de viaţă sedentar sunt motivele principale pentru care din ce în ce mai mulţi copii români de vârstă şcolară devin obezi.
Numărul cazurilor de obezitate la elevii din învăţământul primar s-a dublat în ultimii opt ani în România din cauza stilului de viaţă nesănătos, se arată într-un raport al Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, dat publicităţii zilele trecute. Dacă în 2001, în clasa a IV-a, obezitatea neendocrină a fost de 1,6%, în 2008 a ajuns la 3,6%.
Autorii raportului susţin că printre factorii care duc la obezitate se află stilul de viaţă nesănătos, caracterizat printr-un orar al meselor modificat; şcolarii mănâncă de două ori pe zi sau numai o dată.
„Majoritatea copiilor obezi mănâncă mai multe gustări pe parcursul unei zile, constând în dulciuri, minuturi, snacks-uri şi, rareori, consumă fructe. În alimentaţia copiilor şi a adolescenţilor supraponderali şi obezi se regăsesc de mai multe ori consumul de produse fast-food, dulciuri, băuturi răcoritoare carbogazoase. În structurarea regimului de activitate şi odihnă sunt prezenţi numeroşi factori de risc, dintre care cei mai importanţi vizează regimul alimentar dezechilibrat, cu consum crescut de alimente hipercalorice, activitatea fizică redusă, sedentarismul şi durata insuficientă a somnului“, a spus dr. Aurelia Cordeanu, de la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.
Obezitatea persistă şi la maturitate
Obezitatea apărută la copii şi adolescenţi are un impact deosebit asupra stării de sănătate fizică, dar şi psihică. Raportul arată că gradul de obezitate din copilărie influenţează gradul de obezitate de la maturitate, cu consecinţe generate de fenomene negative şi complicaţii la vârsta adultă.
Copiii supraponderali sau obezi au mai multe şanse să devină adolescenţi şi adulţi obezi comparativ cu cei cu greutate normală. Adolescenţa, în special, pare să fie o perioadă sensibilă pentru apariţia obezităţii. Peste 80% dintre adolescenţii obezi devin adulţi obezi. Totuşi, riscul ca un copil obez să devină un adult obez este mai puţin evident.
Copiii obezi sunt marginalizaţi
Consecinţele imediate ale supraponderalităţii în timpul copilăriei şi adolescenţei sunt de natură psiho-socială, se mai arată în raport. Copiii obezi nu au încredere în ei, sunt nemulţumiţi de aspectul fizic, au complexe de inferioritate, autostima este relativ scăzută sau fluctuantă, aceste comportamente fiind cauzate de anturaj prin ironii sau porecle.
„Pentru copiii obezi, îndepărtarea de la jocuri este şi ea o formă de stigmatizare socială, deşi, adeseori, persoanele supraponderale devin confidente de încredere, situate în umbra unor persoane normoponderale pe care le invidiază în secret. De asemenea, copiii şi adolescenţii obezi sunt mai predispuşi să aibă rezultate slabe la învăţătură, să aibă perspective mai reduse în găsirea unui loc de muncă, să fie izolaţi social“, se mai arată în raport.
Risc de îmbolnăvire
Copiii şi adolescenţii obezi prezintă risc mare de a se îmbolnăvi de diabet de tip II, cardiopatie, pancreatită, boli de ficat, osteoarticulare, ortopedice (legate de structura piciorului). De asemenea, pot să aibă probleme respiratorii, cum ar fi obturarea căilor respiratorii superioare, reflux esofagian, calculi biliari sau disfuncţii în alimentaţie precum bulimia.
Excesul de grăsime din jurul taliei poate să crească riscul apariţiei unor probleme cardiovasculare şi a hipertensiunii. De asemenea, poate cauza intoleranţa la glucoză (care duce la diabet) şi creşteri ale colesterolului.
