Tratamentul local doar ameliorează simptomele

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Persoanele cu ochi negri sau căprui se îmbolnăvesc mai uşor de cataractă decât cele care îi au verzi sau albaştri. Fumătorii prezintă un risc crescut de a dezvolta boala din cauza substanţelor toxice, precum radicalii liberi, care afectează celulele cristalinului.

Cataracta este o boală apărută din cauza opacifierii cristalinului, o structură a globului ocular, care este transparent în mod normal. Boala este întâlnită în special la persoanele în vârstă. Cristalinul este o lentilă biconvexă, cu rol în focalizare şi proiectare a imaginilor pe retină, componenta nervoasă a globului ocular, unde se formează imaginea. Tulburările de vedere apar din cauza blocării fasciculelor luminoase în cristalinul opacifiat. Primul simptom sesizat de pacient este scăderea progresivă a acuităţii vizuale.

 

Cauze

 

Vârsta înaintată în cataracta senilă, diabetul zaharat decompensat (valori ridicate ale glicemiei), expunerea excesivă la soare sau la radiaţiile ultraviolete produse de solar, tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicaţie antiinflamatorie), unele boli ale ochiului, precum retinita pigmentară, uveita cronică, glaucomul sau traumatismele globului ocular sunt principalele cauze ale cataractei. Femeile prezintă risc mai mare de îmbolnăvire decât bărbaţii.

De asemenea, culoarea irisului poate fi un factor predispozant. Se ştie că persoanele cu ochi căprui închis sau negri sunt mai afectate decât celelalte. Fumătorii prezintă un risc crescut de a dezvolta boala din cauza substanţelor toxice precum radicalii liberi, care afectează celulele cristalinului.

O formă particulară a bolii, cataracta juvenilă, apare la copii şi este extrem de severă. Cristalinul opacifiat opreşte lumina şi împiedică dezvoltarea normală a centrului nervos vizual din lobul occipital. În acest caz apare ambliopia (vedere slabă), care persistă după efectuarea tratamentului chirurgical.

 

Simptome

 

Cataracta se manifestă prin vedere înceţoşată în lumină puternică, fotofobie (sensibilitate la lumină), vedere dublă, culori şterse, vedere neclară la citit (pacientul nu distinge literele), vedere nocturnă slăbită şi dificultăţi în desfăşurarea activităţilor zilnice.

Tulburările de vedere se instalează progresiv şi nu sunt însoţite de dureri şi congestie (roşeaţă) la nivelul ochilor. Evoluţia naturală a cataractei este spre agravare, până la pierderea completă a vederii.

Medicul va stabili dacă pacientul are cataractă sau altă boală de ochi cu semne asemănătoare şi dacă este indicată intervenţia chirurgicală. Tratamentul cataractei poate fi local sau chirurgical. Cel dintâi, pe bază de coliruri (picături), conduce doar la ameliorarea simptomelor şi nu la vindecarea bolii.

Dacă un pacient are cataractă, însă are încă vederea bună, va trebui să se prezinte periodic la medicul oftalmolog, pentru a se stabili momentul optim al intervenţiei chirurgicale. Cataracta poate fi vindecată doar prin tratament chirurgical, care este indicat dacă vederea cu ochiul afectat împiedică desfăşurarea activităţilor zilnice precum cititul sau şofatul. Operaţia constă în înlocuirea cristalinului opacifiat cu unul artificial, care va rămâne în ochi pe durata întregii vieţi. În 95% din cazuri, vederea este îmbunătăţită după intervenţia chirurgicală.