În fiecare an, mii de persoane mor din cauza unor maladii produse de fumatul pasiv. Cei mai afectaţi sunt copiii.
Fumatul pasiv este la fel de dăunător pentru sănătate ca fumatul activ. Şapte milioane de persoane mor anual de cancer, iar alte 11 milioane sunt diagnosticate cu această boală. Patru din zece cazuri pot fi prevenite dacă se renunţă la ţigări sau se evită fumatul în spaţii închise.
Cei mai vulnerabili la îmbolnăvire sunt fumătorii fără voie – majoritatea copii – care sunt nevoiţi să respire aerul îmbâcsit de gaze toxice emanat de fumători, se arată într-un raport întocmit de UCCI – International Union Against Cancer, cea mai mare organizaţie nonguvernamentală, implicată la nivel internaţional în lupta împotriva cancerului.
Măsuri restrictive
Raportul UCCI, dat publicităţii în această lună, se bazează pe studii ştiinţifice efectuate în decursul mai multor ani.
Un astfel de studiu, efectuat în Scoţia, a arătat că nivelul de nicotină şi monoxid de carbon (compuşi rezultaţi în urma fumatului) la copii a scăzut considerabil după introducerea unor restricţii privind fumatul în locurile publice. Oamenii de ştiinţă au inventariat nivelul de expunere a copiilor dintr-o şcoală, folosind markeri biologici cum ar fi cantitatea de cotinină (un metabolit al nicotinei care rămâne în sânge mai mult de 24 de ore după inhalarea nicotinei) în urina lor, sânge sau salivă. Nivelul de cotinină din saliva copiilor a scăzut cu 40% după introducerea restricţiilor privind fumatul în locurile publice. În spaţiile închise, scăderea nivelului cotininei a ajuns chiar la peste 50%.
În baza unor astfel de cercetări, care au arătat cât de dăunător este fumatul pasiv pentru copii, tot mai multe ţări au recurs la măsuri din ce în ce mai restrictive privind fumatul în locurile publice. Acesta a fost interzis în mijloacele de transport în comun, în instituţii publice şi baruri.
Părinţi care îşi îmbolnăvesc copiii
În ciuda restricţiilor impuse de legislaţie, se estimează că, la nivel mondial, 50% dintre copii sunt fumători pasivi. Cei mai afectaţi sunt micuţii cu părinţi fumători, care devin fumători pasivi în propriile locuinţe. Fumul de ţigară din camere se aşază pe mobilier, perdele, pereţi, continuând să fie un pericol pentru sănătatea copiilor chiar şi după ce ţigara a fost stinsă. Compuşii toxici din fumul de ţigară cresc riscul sindromului morţii subite, al otitelor, încetinesc dezvoltarea plămânilor, scad amplitudinea respiraţiilor şi oxigenarea optimă a sângelui, cresc riscul apariţiei bronşitelor, pneumoniei, astmului şi tusei.
Copiii sunt mult mai sensibili la fumul de ţigară, pentru că respiră mai repede şi sunt mai activi decât adulţii, iar cantitatea de toxine din tutunul absorbit este proporţional mai mare, corpul lor fiind mai mic.
Mame fumătoare
Un studiu efectuat în Israel a arătat că 92% din mamele fumătoare ştiu că fumatul în apropierea copiilor lor dăunează sănătăţii acestora. Doar 2% dintre femei au recunoscut că fumează în apropierea micuţilor, iar 22,5% au spus că fumează în aceeaşi cameră cu copiii, dar au grijă să nu stea prea aproape de ei.
