Membrii unei echipe de exploratori suedezi au rămas perplecşi în faţa unei formaţiuni pe care au descoperit-o pe fundul Mării Baltice şi care seamănă izbitor cu un OZN
În timpul unei expediţii organizate anul trecut în Marea Baltică, sonarul navei la bordul căreia cercetătorii suedezi au plecat în expediţie a identificat pe fundul apei imaginea unui obiect ciudat, a cărui formă le-a adus aminte membrilor echipajului de nava spaţială Millennium Falcon din Star Wars. Scafandrii s-au întors luna aceasta la „locul faptei“ şi s-au aventurat rapid în cercetări. Au constatat că obiectul respectiv era ridicat în poziţie verticală, având o înălţime de trei-patru metri, iar marginile curbate îi confereau o formă de pălărie de ciupercă. Exploratorii au consemnat în raportul lor că formaţiunea „este rotunjită în părţile laterale şi are marginile colţuroase“. Peter Lindberg, unul dintre membrii echipei de cercetători, a povestit că iniţial toţi au crezut că este vorba de o formaţiune din piatră, dar şi-au schimbat convingerea după ce au cercetat în detaliu obiectul neidentificat.
Potrivit raportului exploratorilor, în centrul obiectului cu un diametru de 60 de metri s-ar afla un orificiu cu formă ovoidală, în jurul căruia există o formaţiune pietroasă, a cărei origine sau natură nu a putut fi identificată. Punând paie pe focul speculaţiilor, suedezii au menţionat că pietrele descoperite arătau ca nişte „şeminee“ de mici dimensiuni şi erau acoperite cu o substanţă care semăna cu funinginea. „Acest fapt este cu atât mai ciudat cu cât în Marea Baltică nu a fost niciodată raportată activitate vulcanică“, a explicat Peter Lindberg.
Substanţa ciudată asemănătoare funinginii a semănat îngrijorare şi în sufletul lui Stefan Hogeborn, scafandru cu experienţă şi membru al echipei de explorare „Ocean X“. Acesta a precizat că, în întreaga lui carieră de 20 de ani, în timpul căreia a făcut peste 6.000 de scufundări, nu a văzut niciodată aşa ceva. „Pietrele nu ard, nu au cum. Nu pot explica ceea ce am văzut, am coborât pe fundul mării să găsesc răspunsuri la întrebări şi m-am întors cu şi mai multe dileme“, a spus Hogeborn.
Un alt element ciudat pe care exploratorii l-au privit pentru prima dată faţă în faţă (identificat tot în timpul expediţiei de anul trecut) a fost un fel de cărare cu o lungime de aproximativ 300 de metri, pe care au descris-o ca pe „un fel de potecă sau pistă, foarte tasată la nivelul fundului mării“, la capătul căreia se găseşte obiectul rămas deocamdată neidentificat.
Este sau nu este OZN?
Grupul de obiecte a fost descoperit în luna iunie a anului trecut, dar din cauza lipsei finanţării şi a nesincronizării în programul membrilor echipei de cercetare, abia acum cei de la „Ocean X“ au reuşit să se adune și să vadă cu ochii lor ciudăţenia de pe fundul mării. Ca şi înainte de expediţia recentă, povestea din spatele misteriosului obiect este subiect de speculaţie. Peter Lindberg a povestit că de anul trecut şi până acum a auzit tot felul de ipoteze în legătură cu OZN-ul din Marea Baltică – de la „sigur este nava spaţială Millennium Falcon“ până la „este un fel de priză către lumea de dincolo“ sau că „dincolo este iadul dezlănţuit“. Cu toate acestea, însuşi Lindberg nu este foarte convins că obiectul pe care l-au găsit este de natură extraterestră. „Eu nu cred că este o navă spaţială venită de la civilizaţii din alte galaxii. Obiectul nu este din metal, deci nu poate fi aşa ceva. După părerea mea, este o formaţiune geologică naturală. Dar asta nu înseamnă că nu este o descoperire senzaţională. Aşteptăm să ne dăm seama, la un moment dat, despre ce este vorba“, a explicat Lindberg.
Mai multe echipe de cercetători analizează în prezent mostrele colectate de pe obiectul cu formă circulară, iar experţii în domeniul imagisticii sonare procesează toate informaţiile pe care le au la îndemână, sperând că vor reuşi să afle amănunte interesante în legătură cu natura şi originea misteriosului obiect.
Scepticii
Deşi echipa de exploratori este entuziasmată de descoperirea făcută, despre care spun că ar putea schimba cursul istoriei, există şi sceptici care pun la îndoială acurateţea tehnologiei folosite în imagistica sonară. Scepticismul lor se bazează pe experienţele trecute, când nu o dată tehnologia a confundat formaţiuni din piatră cât se poate de naturale cu obiecte neidentificate, considerate la prima vedere de origine extraterestră.
