Liceele şi şcolile profesionale din Dolj, la zi sau la seral, scot pe bandă absolvenţi cu specializarea „tehnician mecatronist“ – specialişti în industria high-tech a componentelor şi roboţilor industriali. Nimeni nu mai vrea calificările tradiţionale de fierar-betonist, frezor sau sudor, cerute cu insistenţă pe piaţa muncii.
Firmele doljene din industrie şi construcţii găsesc cu greu meseriaşi în anumite domenii, din cauză că sistemul de învăţământ nu mai produce specialiştii ceruţi de piaţa muncii. Popeci Utilaj Greu (PUG), una dintre cele mai mari firme de profil din Europa, se confruntă cu această problemă. „Facem eforturi deosebite să găsim sudori, frezori, lăcătuşi mecanici sau operatori pe maşini-unelte pe comandă numerică, pentru că nici o şcoală nu mai produce aşa ceva. În schimb, şcolile produc mecanici auto, mecatronişti etc. Noi luăm copii în practică şi acordăm burse tinerilor care vor să se specializeze în meseriile care ne trebuie“, a spus Cristina Nica, director de resurse umane la PUG. Recon SA caută specialişti în domeniul construcţiilor. „Ne trebuie montatori de pereţi şi plafoane de gips-carton, tinichigii în construcţii, lăcătuşi-montatori în confecţii metalice etc. Acum, 80% dintre absolvenţi vor să devină specialişti în informatică. Nimeni nu mai vrea să facă o şcoală profesională. Avem nevoie de fierar-betonişti. Am cerut Colegiului «Ştefan Odobleja» să formeze o clasă de 28 de cursanţi. Să sperăm că vor veni“, a afirmat, la rândul său, Victor Osiac, şef de personal la Recon SA.
Tehnician mecatronist – o specializare la modă
Pe de altă parte, există şi o contradicţie între cele mai cerute şi frecventate cursuri de recalificare profesională şi cerinţele pe piaţa muncii. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Dolj organizează permanent asemenea cursuri. Cele mai cerute sunt cele de lucrător în cultura plantelor, operator introducere, prelucrare şi validare date, coafor, bucătar, agent de pază şi ordine. Pe de altă parte, cele mai solicitate meserii sunt cele de lăcătuş mecanic, agent de securitate, şofer, vânzător şi dulgher. O explicaţie ar fi aceea că pentru posturile de şofer sau vânzător nu-ţi trebuie cursuri de calificare. Alta ar fi că persoanele care vin la cursuri migrează în căutarea unui loc de muncă. Am căutat o posibilă explicaţie şi în planul de învăţământ elaborat de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj. Spre exemplu, pentru anul de învăţământ 2012 – 2013, planul de şcolarizare nu cuprinde specializările cerute mai sus. De regulă, specializările sunt cele de electrician şi electronist auto, tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii, tehnician în construcţii şi lucrări publice etc. În schimb, noua senzaţie în liceele şi şcolile profesionale din Dolj este specializarea „tehnician mecatronist“. Numai pentru anul şcolar 2012 – 2014, liceele doljene pun la dispoziţie peste 300 de locuri cu această specializare. La un ciclu de patru ani, vom avea cel puţin 1.200 de mecatronişti. Spre exemplu, specializarea în cauză este oferită de Colegiul „Ştefan Odobleja“ (28 de locuri), Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova (28 de locuri), Liceul „Traian Vuia“ (84 de locuri), Liceul Tehnologic „Gheorghe Bibescu“ (28 de locuri), Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate Craiova (28 de locuri), dar şi Liceul Tehnologic „Horia Vintilă“ Segarcea (28 de locuri) sau Liceul Tehnologic UCECOM „Spiru Haret“ Craiova (28 de locuri). La acestea, se adaugă şi ofertele pentru seral, de unde nu lipseşte specializarea de mecatronist. Reprezentanţii instituţiilor de învăţământ susţin că mecatronistul este o meserie de viitor. La Liceul „Horia Vintilă“ din Segarcea, pe lângă oferta din anul I (28 de locuri) există alţi trei ani de studiu. Numai de aici vor ieşi 112 mecatronişti. „M-au întrebat mulţi, inclusiv colegi, de ce am introdus specializarea asta, de mecatronist. Avem tot felul de societăţi care au maşinării şi utilaje sofisticate, pentru care trebuie mai mult decât un simplu mecanic“, a spus un membru în Consiliul de Administraţie (CA) al liceului. „Copiii şi părinţii ne cer specializarea asta“, au afirmat oamenii din sistem. „Specializarea de tehnician mecatronist a fost introdusă de câţiva ani. Numărul de clase tehnice se bazează pe prognozele unui comitet stabilit la nivelul ISJ Dolj. Acolo unde există un singur liceu în localitate (Segarcea, Filiaşi), am introdus atât clase cu profil teoretic, cât şi clase cu profil tehnologic“, a precizat Cornelia Neacşu, inspector de specialitate pe discipline tehnice în cadrul ISJ Dolj. Potrivit acesteia, 11 şcoli din judeţ vin anul acesta cu oferte la şcolile profesionale la cererea angajatorilor. Oferta prin programul www.alegetidrumul.edu.ro. Cei care vor să se înscrie trebuie să fie absolvenţi ai clasei a IX-a şi să nu fi împlinit 18 ani. Ei pot face o şcoală profesională de doi ani, apoi îşi pot continua liceul. Rămâne de văzut dacă se vor ocupa.
Specializările tradiţionale, fără căutare
Conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), specializarea este asimilată grupei 3114 – tehnicieni în electronică, transporturi, poştă şi telecomunicaţii. Cu ce se ocupă, de fapt, mecatronistul? Conform definiţiei, el lucrează în industria high-tech, proiectează şi realizează subansamble, repară şi întreţine roboţi industriali etc. Evident, piaţa locală nu excelează în produse high-tech, iar fabricile noastre, câte au rămas, nu sunt ultimul răcnet în materie de roboţi industriali. Şi atunci, de unde invazia de mecatronişti? „Avem Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS), cu reprezentanţi de la patronate, camera de comerţ, statistică, inspectoratul şcolar etc., care stabileşte planul de şcolarizare. Această structură este aprobată în Consiliul de Administraţie (CA) al ISJ Dolj şi avizată de minister. Specializările sunt cerute de instituţiile de învăţământ“, a spus Georgică Bercea, inspectorul şcolar general al ISJ Dolj.
Şeful ISJ a respins ideea că unităţile de învăţământ cer clase în funcţie de specializările profesorilor. „Să fim serioşi, am avut destule cazuri în care am avut clase pe agricultură sau alte domenii şi nu s-a înscris nimeni. A trebuit să-i redistribuim pe cei câţiva care s-au înscris. Credeţi că părintele şi copilul vor opta vreodată pentru specializările de sudor sau fierar-betonist? Dacă le spui că sunt meserii cerute pe piaţa muncii, se uită la tine urât“, a afirmat şeful ISJ. Firmele care accesează fonduri europene prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) încearcă să acopere lipsa de specializare, însă angajatorii nu sunt totdeauna mulţumiţi de aceste cursuri. „Credeţi că asta se învaţă în câteva ore de curs? Cei mai mulţi învaţă teorie, pentru că nu au unde să facă practică. Sunt slab pregătiţi“, a concluzionat Victor Osiac, şef de personal la Recon SA.
