16.2 C
Craiova
joi, 23 mai, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriFiscul pune biciul pe mediul de afaceri

Fiscul pune biciul pe mediul de afaceri

Din cauza crizei, Finanţele sechestrează bunurile firmelor pe ani de zile, până îşi va reveni economia şi vor fi din nou vandabile. Între timp, finanţiştii spun că le-au crescut încasările pentru că au fost mai duri cu executarea silită şi pentru că firmele s-au disciplinat în privinţa plăţii dărilor către stat. Societăţile se sufocă sub presiunea Finanţelor, iar statul nu mai poate recupera un miliard de lei, bani „păpaţi“ de evazionişti.

Fiscul nu prea mai vinde bunurile mobile şi imobile ale firmelor la care s-a pus sechestru din cauză că nu mai are cine să le cumpere. În aprilie, Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj a pus doar 48 de sechestre pe bunurile companiilor care nu îşi achită dările către stat, iar valoarea acestor bunuri depăşeşte 124 de milioane de lei. Bunurile sechestrate vor fi valorificate după ce trece criza, pentru că acum nu le cumpără nimeni. Între timp, firmele se folosesc de imobile, de maşini şi de utilaje, doar că nu le pot înstrăina. „Este foarte importantă chestiunea cu sechestrele, pentru că traversăm o perioadă grea în valorificarea bunurilor pe perioada crizei. Politica noastră este aceea de a ţine indisponibilizate bunurile firmelor până vor fi vandabile. Bunurile sunt în custodie la firme“, a explicat, ieri, directorul coordonator al DGFP Dolj, Eugen Călinoiu. El mai spune că respectivele „bunuri sechestrate fie sunt înscrise la Arhiva Electronică de Garanţii Mobiliare, fie la Cartea Funciară, pentru a nu putea fi înstrăinate de către firme“.

Încasările au crescut. Firmele au cedat

În aprilie, mediul de afaceri a plătit statului mai mult cu 2,9% decât în aceeaşi lună a anului trecut. Creşterea nu se datorează revenirii economiei Doljului, ci faptului că Fiscul a pus şi mai rău biciul pe firme. „Creşterea încasărilor se datorează disciplinării agenţilor economici, pentru că orice întârziere a plăţilor atrage sume în plus, dar şi datorită măsurilor de executare silită ale noastre“, a arătat Călinoiu.

Arieratele au depăşit un miliard de lei

Chiar dacă s-a încasat mai mult la buget, arieratele totale ale Fiscului au crescut, adică sumele de încasat din tot judeţul au ajuns la peste un miliard de lei (mai exact, 1.072.764.366 de lei). Cu alte cuvinte, în Dolj, un miliard de lei s-a dus pe apa sâmbetei, în conturile firmelor care au profitat de aceşti bani, respectiv în conturile, maşinile şi vilele acelor patroni. Cei care au furat statul rămân cu banii. Din această sumă uriaşă, chiar dacă s-au redus arieratele recuperabile, au crescut cele nerecuperabile. Sunt trecute la arierate pe care statul nu le poate recupera datoriile firmelor aflate în insolvenţă, reorganizare, dizolvare şi alte proceduri. Tot nerecuperabile sunt şi sumele provenind din rambursările ilegale de TVA.  

Măsurile finanţiştilor sufocă mediul de afaceri

Mediul de afaceri se teme cel mai mult de blocările de conturi ale Fiscului, pentru că atunci întreaga activitate a firmei este paralizată.
De nenumărate ori, firmele contestă atât actele de control ale finanţiştilor doljeni, cât şi măsurile de executare silită a firmelor, dar unii uită să oprească în instanţă suspendarea executării silite până la rezolvarea contestaţiei. În astfel de cazuri, degeaba se judecă firma cu Fiscul. Dacă nu este oprită executarea prin altă acţiune, atunci acţiunea Finanţelor merge în continuare, iar societatea rămâne şi cu conturile blocate, şi cu banii luaţi. „Statul nu înţelege că măsurile impuse firmelor ne omoară cu adevărat. Cu cât suntem mai mult executaţi, cu atât nu putem să ne desfăşurăm activitatea şi cu atât intrăm mai mult în groapă“, spunea recent şeful unui patronat local.

Evaziune şi în construcţii

Au crescut şi cazurile de evaziune fiscală descoperite de oamenii DGFP Dolj, doar că ei le-au aflat la trei ani de când s-au produs. Noutatea este că s-a descoperit o evaziune mare în domeniul construcţiilor. „Au fost 15 dosare de evaziune fiscală, în valoare de 13,9 milioane de lei. Dintre aceste cazuri, şase sunt pe comerţ cu cereale (iar ca sume reprezintă aproape 80% din suma totală), dar şi una pe construcţii. Valoarea evaziunii pe construcţii este de 3,2 milioane de lei, sunt doar impozite datorate pentru sumele pe care patronul le sustrăgea din casierie“, a precizat directorul coordonator adjunct al DGFP Dolj, Ioan Filipescu. Metoda era simplă, dar evazionistul a fost descoperit pentru că s-a lăcomit. Totuşi, a fost descoperit după trei ani. Filipescu a explicat procedeul: „Patronul unei firme de construcţii din Craiova sustrăgea sume mari din casierie, prin achiziţionarea de bunuri fictive. De multe ori, firma încheia contracte chiar cu propriii angajaţi, pentru bunuri fictive. Scotea astfel sume foarte mari de bani din casierie, crescând cheltuielile şi reducând astfel impozitele datorate statului. Aceste lucruri se întâmplau în 2007-2008, când construcţiile mergeau bine“.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

12 COMENTARII