Doljul aşteaptă să fie declarat calamitat

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

În Dolj, 122.000 ha de teren cultivat cu grâu, rapiţă, floarea-soarelui, orzoaică de toamnă şi porumb au fost afectate de secetă în diferite grade. Guvernul amână luarea unei decizii în privinţa declarării judeţului calamitat deoarece într-o astfel de situaţie despăgubirile vor fi plătite de la buget.

Din suprafaţa totală raportată ca fiind calamitată în judeţul Dolj, doar 53.787 ha sunt asigurate la firmele de specialitate agreate de Ministerul Agriculturii. Pentru aceste terenuri societăţile de asigurări nu vor plăti nici un leu în caz de secetă deoarece contractul încheiat cu producătorii nu include seceta ca risc asumat de asigurator. În condiţiile în care judeţul va fi declarat calamitat, atunci  despăgubirile cuvenite producătorilor ca urmare a pagubelor vor fi plătite de la buget.
„În anii trecuţi, când judeţul a fost declarat calamitat, guvernul a achitat despăgubirile producătorilor fără să ţină seama dacă aceştia şi-au asigurat sau nu culturile. Anul acesta nu ştim cum va fi pentru că nu ne spune nimeni nimic“, a declarat directorul general adjunct al Direcţiei Agricole Dolj, Traian Bulată.

Unde-i lege e tocmeală

Legea nr. 381/2002 defineşte calamitatea naturală ca fiind o pierdere cantitativă şi calitativă de recolte produsă printr-o manifestare distructivă a unor fenomene naturale şi a bolilor pe areale extinse. Conform acestei legi, despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru culturile agricole şi plantaţiile afectate de calamităţi naturale numai pentru daune ce depăşesc 30% din producţie, nivelul maxim al despăgubirii fiind de 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii fenomenului. Constatarea pagubelor se face în prezenţa producătorului agricol afectat şi a unei comisii de specialişti. Constatările se transmit la direcţiile agricole şi prefecturi şi la Ministerul Agriculturii. Ministerul sesizează guvernul, care, în funcţie de calamităţile naturale şi de mărimea zonelor afectate, declară starea de calamitate naturală prin hotărâre. Legea calamităţilor naturale arată clar că despăgubirile nu se plătesc decât producătorilor care fac dovada că au culturile asigurate. Nimeni nu înţelege de ce legiuitorul a făcut această precizare deoarece firmele de asigurări nu includ în contract seceta ca un risc asumat, pentru acest lucru statul luându-şi întreaga responsabilitate prin Legea nr. 381/2002. Deşi există prevederi legale, deşi există acte constatatoare ale comisiilor de specialitate, deşi exită toate documentaţiile întocmite, actualul guvern ignoră o situaţie ce poate deveni explozivă generată de nemulţumirea producătorilor afectaţi de secetă.

Producătorii acţionează statul în judecată

Marii producători de cereale din judeţ au chemat comisiile de specialitate pentru a constata ravagiile făcute de secetă. „Am 15.000 ha de teren cultivat afectate de secetă. Pentru fiecare tarla, pentru fiecare solă am făcut documentele cerute de lege pentru a beneficia de despăgubirile acordate de Ministerul Agriculturii conform legilor în vigoare. Culturile mele sunt asigurate, iar, dacă statul nu a dorit să plătească despăgubiri pentru secetă, parlamentul nu trebuia să emită legea calamităţilor naturale şi atunci sarcina aceasta ar fi preluat-o societăţile de asigurări. Eu nu mai aştept ca guvernul să se mai gândească dacă respectă legea şi acţionez statul în judecată. Voi câştiga deoarece am toate documentele care atestă faptul că suprafeţele noastre cultivate au fost afectate de secetă. Zilele acestea am avut un inspector al Ministerului Agriculturii în teritoriu care s-a convins că a fost secetă“, a spus Mihai Anghel, cel mai mare producător de cereale din judeţ. Se pare că ezitarea guvernului de a declara starea de calamitate în judeţul Dolj are la bază un calcul economic meschin. Producătorii de cereale din judeţ au spus sub anonimat că guvernul nu declară starea de calamitate deoarece atunci ar trebui să plătească despăgubiri pentru toate cele 122.000 ha de teren afectate în Dolj. Îi va lăsa pe producătorii disperaţi să dea statul în judecată şi va plăti despăgubiri doar acelora care vor câştiga procesele. Într-un proces cu statul nu se vor lansa toţi producătorii afectaţi, în acest fel se vor face economii la bugetul şi aşa cârpit rău de tot.