Mica localitate înfiinţată în 2004 devine opţiunea firmelor craiovene şi a populaţiei dornice să scape de agitaţia oraşului
Lipită administrativ de Craiova, comuna Cârcea este cunoscută în lucrările de specialitate datorită descoperirilor arheologice care atestă primele comunităţi umane care au trăit aici încă din neolitic. În aşezarea neolitică de la Cârcea a fost identificată una dintre cele mai vechi civilizaţii din sud-vestul Europei, încadrată în grupul cultural Gura Baciului – Cârcea, ne spune o monografie a comunei, coordonată de prof. Dinică Ciobotea. De aici mai aflăm că satul a fost atestat documentar ca aşezare medievală sub numele de Crăcioaia la 9 iunie 1582, când domnitorul Ţării Româneşti, Mihnea Turcitul, întărea lui Dumitru Ban şi Stănilă Postelnic „o funie întreagă în Crăcioaia, pentru că a cumpărat-o de la Ivan, pentru 1.000 de aspri turceşti“. Ulterior, satul a evoluat, iar, în 1902, la Cârcea existau, conform statisticilor, 202 moşneni. Aşezarea a devenit comună în 2004, după reorganizarea administrativ-teritorială a comunei Coşoveni, iar în prezent numără 3.400 de locuitori, conform recensământului din 2011.
Investiţii în cultură
şi sănătate
În ultimii opt ani, aşezarea a intrat într-un nou ciclu de dezvoltare, care va transforma radical condiţiile de viaţă ale unei populaţii mereu în creştere. „Când s-a înfiinţat comuna, ne-am stabilit o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung, identificând problemele cele mai importante care trebuie rezolvate: introducerea apei curente şi a canalizării, a gazelor, extinderea iluminatului public, asfaltarea şi pietruirea străzilor. O parte dintre aceste probleme au fost deja rezolvate, pe altele le avem în vedere. Spre exemplu, au fost introduse gaze în toată comuna. Avem un sistem de alimentare cu apă, gestionat de serviciul public din cadrul primăriei. Am amenajat cea mai mare parte a străzilor şi avem proiecte în domeniul culturii şi sănătăţii“, a explicat primarul Valerică Pupăză. Din cauza birocraţiei, nu toate proiectele s-au derulat în ordinea stabilită de primărie. „Spre exemplu, proiectul de introducere a canalizării este mai vechi. Am avut un proiect integrat de 2,5 milioane de euro declarat eligibil, dar care nu a mai primit finanţare din lipsă de fonduri. În paralel, am avut şi proiectele pe sănătate şi cultură, care au avansat, fiind aproape de final“, a mai spus primarul. Cel mai avansat proiect este centrul medical din localitate, care va fi inaugurat pe 5 decembrie. Clădirea impunătoare, construită lângă vechiul dispensar, va cuprinde un cabinet al medicului de familie, un cabinet stomatologic, o farmacie şi patru cabinete pe diverse specializări. Investiţia se ridică la circa 250.000 de euro, conform primarului Pupăză. O altă investiţie importantă va fi inaugurată cel mai probabil în vara anului 2013. Este vorba despre centrul cultural al comunei, o clădire care va integra mai multe activităţi. „Este o clădire de circa 2.000 de metri pătraţi, care va avea mai multe funcţiuni. Vom avea o bibliotecă şi sală de lectură, o sală de spectacole cu 250 de locuri şi camere pentru actori, o sală IT, o sală de recreere cu toate dotările pentru biliard, tenis de masă, bowling, jocul de cărţi; o sală de dans de 500 de metri pătraţi, dar şi foaierul, unde se pot organiza diverse expoziţii. În aceeaşi clădire va funcţiona o sală de fitness, dar şi vestiarele fotbaliştilor, care vor juca pe stadionul care se construieşte în vecinătate. Costurile acestui centru cultural se ridică la circa 1,5 milioane de euro. Ideea unui centru integrat mi-a venit după ce am fost cu o delegaţie a consiliului judeţean într-o vizită în Anglia, la Liverpool. De la englezi am învăţat că decât să investeşti de mântuială în obiective garantate puţin, mai bine faci lucruri trainice, cu garanţie de 100 de ani“, a precizat Valerică Pupăză. Lângă centrul cultural se află în construcţie un nou stadion de fotbal, cu tribune, nocturnă şi o capacitate de 850 de locuri. În spatele arenei va funcţiona şi un teren sintetic de fotbal.
Canalizare pentru cartierul Banu Mărăcine
Problema canalizării a revenit pe tapet, iar în februarie 2013 va avea loc licitaţia pe un nou proiect, care se va ridica la circa trei milioane de euro, mai apreciază primarul. „Investiţia va însemna, printre altele, o staţie de epurare, cinci staţii de pompare şi 950 de cămine de racordare“.
O problemă delicată o reprezintă noul cartier Banu Mărăcine, lipit de fabrica Ford. O dată cu integrarea sa în peisaj, primăria trebuie să se străduiască pentru integrarea sa din punct de vedere al utilităţilor. Primarul promite soluţii în 2013 pentru apă, canalizare şi asfalt în această zonă. Dacă nu se vor găsi proiecte pe fonduri europene, primăria va apela la un credit bancar, pentru că bugetul îi permite. „Avem venituri proprii de circa trei milioane de lei şi un buget total de aproximativ cinci milioane de lei. Acest buget este posibil şi datorită numeroaselor firme care au sediul pe teritoriul administrativ al comunei. Totuşi, pentru a duce la capăt aceste proiecte, trebuie să preluăm în proprietate publică străzile din cartier, care sunt domeniu privat. Până cel târziu în martie 2013 trebuie să finalizăm această operaţiune, ca să putem demara proiectele de utilităţi“. Societăţile de pe teritoriul comunei au activităţi în diverse domenii de activitate, cum ar fi industria auto, textile, hipermarketuri, producţia de îngheţată, distribuţia de materiale de construcţii, maşini şi unelte agricole etc. Atât pentru firme, care pot profita de taxele mici, cât şi pentru craiovenii care preferă liniştea rurală agitaţiei de la oraş, Cârcea devine o opţiune de viitor. De altfel, comuna este printre puţinele localităţi rurale din Dolj în care populaţia are o tendinţă de creştere.
