Doljul a pierdut o avere din cauza infracţiunilor economice de-a lungul timpului. Aproape 200 de milioane de euro reprezintă datoriile firmelor şi persoanelor fizice către bugetul statului, datorii care vor fi cu greu recuperate sau deloc. Cu aceşti bani, care reprezintă de două ori mai mult decât valoarea proiectelor europene atrase de primărie, oraşul Craiova ar fi fost modernizat integral.
Ultima şedinţă de Colegiu Prefectural din acest an a scos la iveală o situaţie financiară precară a finanţelor doljene. Directorul adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, Mihai Antonescu, a declarat că totalul datoriilor către bugetul consolidat de stat al firmelor şi persoanelor fizice este de peste 1,1 miliarde de lei. Cele mai mari restanţe se înregistrează la bugetul de stat, 835 de milioane de lei, şi la bugetul asigurărilor sociale de stat, 232 de milioane de lei.
Interesant este că, din sumele datorate, jumătate sunt dobânzi şi penalităţi de întârziere aplicate de statul român. Situaţia îngrijorătoare este însă la nivelul datoriilor nerecuperabile, adică restanţe de la care statul îşi cam ia gândul că le va recupera vreodată. Din totalul de 1,1 miliarde de lei, 768 de milioane de lei reprezintă astfel de datorii şi doar 380 de milioane de lei mai pot ajunge în bugetul statului prin metodele de executare ale fiscului. Cu cele 768 de milioane de lei, s-ar fi putut construi mai multe pasaje supra şi subterane şi ar fi putut fi asfaltate toate străzile şi bulevardele din Craiova. Şi tot ar mai fi rămas bani.
Datoriile, greu de încasat
În ciuda faptului că finanţiştii doljeni şi-au intensificat controalele la firme şi au încercat să stopeze evaziunea fiscală pentru a umple bugetul hămesit al statului, sumele încasate efectiv sunt infime. În primele unsprezece luni ale lui 2010, finanţele din Dolj au încasat o treime din valoarea titlurilor executorii comunicate şi aproape jumătate din valoarea popririlor pe conturile bancare. Dar cele două exemple sunt şi cele mai fericite. De exemplu, DGFP Dolj a încasat doar 78 de milioane de lei din valoarea de 571 de milioane de lei a somaţiilor trimise şi doar un milion de lei din cele 81 de milioane cât reprezintă valoarea popririlor pe venituri în cazul terţilor. Nici din valorificarea sechestrelor pe bunurile mobile nu s-au încasat mulţi bani: doar 3,5 milioane din 24,8 milioane. Cam acelaşi procent de aproximativ 15% s-a înregistrat şi la încasările din bunuri imobile. Per total, executările silite ale fiscului au adus peste 12% din sumele care au intrat în bugetul consolidat al statului. Cu toate acestea, potrivit lui Antonescu, DGFP Dolj a realizat 94% din planul de încasări impus de ANAF, iar cu încasările de pe luna decembrie, judeţul ar putea urca pe locul 14 la nivel naţional.
Cocteil de motive care blochează firmele
Dincolo de evaziunea şi infracţiunile economice care au devenit sport local, colectarea datoriilor la buget este îngreunată şi de criza economică.
Mihai Antonescu a precizat că volumul mărit al arieratelor bugetare în 2010 a fost influenţat de conjunctura economică locală, adică un număr mare de firme cu dificultăţi financiare, de scăderea încasărilor firmelor care activează în domeniul construcţiilor, prestărilor de servicii şi producţie.
Şi statul a pus umărul la îngroparea firmelor prin neplata banilor pe care li-i datora.
Este cazul RAADPFL Craiova, RAT Craiova, Gecorom, Recon, Domarcons, Tecton şi SCDA Şimnic.
De asemenea, decontarea cu întârziere a subvenţiilor în agricultură a dus la acumularea datoriilor, precum şi creşterea cursului valutar, după cum se arată în raportul prezentat de Mihai Antonescu.
