Şeful statului a anunţat ieri că s-a adresat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României, solicitându-le avizul „pentru a continua reforma statului“.
„Avizul este necesar în vederea organizării unui referendum naţional prin care să consultăm poporul, poporul suveran, aşa cum este descris de Constituţie, cu privire la două aspecte. Primul este reducerea la un parlament unicameral, iar al doilea aspect – reducerea numărului de parlamentari la maximum 300, România având în prezent 471 de parlamentari“, a anunţat preşedintele, la puţin timp după ce moţiunea de cenzură care viza una dintre legile pe care guvernul Boc şi-a angajat răspunderea a fost respinsă prin vot.
Preşedintele Traian Băsescu susţine că organizarea unui referendum este singura soluţie pe care o putea adopta pentru a-şi ţine promisiunile de la începutul mandatului, care vizau modernizarea statului, având în vedere că nu a găsit înţelegere la clasa politică pentru revizuirea Constituţiei.
„Această măsură este singurul lucru pe care îl puteam face pentru a-mi ţine promisiunile de la începutul mandatului, care vizau modernizarea statului. Atâta timp cât n-am găsit înţelegere, aşa cum am găsit în alte situaţii, la clasa politică, pentru a începe un proces de revizuire a Constituţiei, am obligaţia să-mi continuu demersul, recurgând la mijloace constituţionale, legale şi în acest fel să mă adresez poporului“, a explicat preşedintele gestul de a convoca un referendum naţional.
Băsescu vrea eficienţă
Băsescu a arătat că a avut în 2005 angajamentul partidelor că vor activa comisia pentru revizuirea Constituţiei, însă „nici un partid nu s-a ţinut de cuvânt“, iar acest lucru s-a repetat şi cu noua coaliţie de guvernare.
„De această dată cu partidele care formează marea coaliţie, au promis că vor activa comisia în parlament, n-au făcut-o, şi atunci singura soluţie pentru a împinge lucrurile înainte este consultarea poporului, organizarea unui referendum“, a explicat şeful statului.
Preşedintele propune ca referendumul să se desfăşoare odată cu alegerile prezidenţiale, pentru a reduce costurile unui astfel de demers.
Argumentele pe care le-a adus şeful statului pentru un parlament unicameral, cu maximum 300 de parlamentari, se referă la eficienţa unui astfel de for legislativ, la costurile mai mici, dar şi la reducerea corupţiei.
„Primul şi cel mai important avantaj ar fi acela că decizia în parlament s-ar lua mult mai uşor, iar parlamentul ar deveni mult mai eficient. În acelaşi timp, cheltuielile de funcţionare a statului s-ar reduce în mod rezonabil“, a spus Băsescu. Şeful statului a reiterat alt argument, prezentat şi în parlament cu ocazia mesajului în care a făcut bilanţul mandatului său şi anume că, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European va reprezenta, de fapt, a doua cameră a celui naţional, deoarece forul de la Bruxelles şi parlamentul naţional vor conlucra mult mai strâns.
„Un parlament unicameral ar răspunde mai rapid consultărilor pe care PE le va face cu parlamentele naţionale, iar din acest punct de vedere aţi văzut probabil performanţa Parlamentului României, care în trei ani n-a trimis nici un punct de vedere cu privire la directivele adoptate de PE, deşi a fost invitat s-o facă“, a arătat Băsescu.
Mai puţini politicieni de rang înalt care fac trafic de influenţă
De asemenea, a spus şeful statului, un parlament unicameral cu un număr mai mic de parlamentari ar fi şi un element de reducere a corupţiei.
„Mai puţini politicieni de rang înalt care fac trafic de influenţă. Spun acest lucru fără să acuz pe cineva, dar riscul de trafic de influenţă este mai mic dacă în loc de 471 de parlamentari vor fi maximum 300“, a subliniat preşedintele, arătând că, de asemenea, 300 de parlamentari ar însemna şi o clasă a privilegiaţilor cu venituri speciale mai mică. Şeful statului a salutat măsurile luate de guvern în ultima perioadă cu privire la modernizarea României şi reducerea cheltuielilor bugetare, dar a arătat în acelaşi timp că reforma nu trebuie să se oprească în acest punct.
„În mod categoric, ceea ce a făcut guvernul prin asumarea răspunderii pe aceste legi care reformează sisteme din România nu este suficient. Este doar un început de reformare a statului, iar statul trebuie să fie în ansamblul lui parte a procesului de reformă. Trebuie să facem mai mult pentru ca banii publici să ajungă în programele de dezvoltare şi nu să fie consumate de un aparat de stat bugetofag“, a susţinut preşedintele. Traian Băsescu a trasat două „comandamente fundamentale“, care să urmeze procesului asumării răspunderii de guvern pentru cele trei legi – continuarea reformării statului şi reducerea cheltuielilor de funcţionare a acestuia.
