Grecii ameninţă GdS cu judecata pentru că a publicat o declaraţie a ministrului Ludovic Orban referitoare la rezilierea contractului de execuţie a lucrărilor pe care societatea PRODEFTIKI le face pe DN 6 între Filiaşi şi Ciochiuţa.
Reprezentanţii societăţii elene PRODEFTIKI, una dintre firmele care trebuie să realizeze lucrările de infrastructură rutieră între localităţile Filiaşi şi Ciochiuţa, pe DN 6, s-au supărat că GdS a publicat pe 18 iunie un articol referitor la disensiunile care au apărut între antreprenor şi stat, pe tema îndeplinirii obligaţiilor contractuale. În fapt, redactorul GdS a reprodus o declaraţie a ministrului transporturilor, Ludovic Orban, care a spus că va dispune rezilierea contractului de execuţie cu firma greacă. Prezent la Craiova, Orban a afirmat: „Am dispus demararea procedurilor de reziliere a acestui contract!“. Ministrul reproşează firmei PRODEFTIKI că nu se ţine de treabă, iar muncitorii ar fi părăsit şantierul. Societatea are de reabilitat 29 de kilometri de stradă, pentru un contract de 21,4 milioane de euro.
Ziariştii ar fi de vină
De curând, pe adresa GdS a sosit o „notificare“, în care Alkis Kalomparis, reprezentantul legal al firmei PRODEFTIKI, ţine să ne informeze: „PRODEFTIKI nu a părăsit şantierul, desfăşurându-şi activitatea fără întrerupere, în baza contractului încheiat cu Ministerul Transporturilor. De asemenea, procedurile pentru organizarea unei noi licitaţii nu pot demara atâta vreme cât este în vigoare contractul încheiat cu societatea nostră“. După ce se plânge că furnizorii de materiale au sistat lucrările şi că aceştia au solicitat firmei plata anticipată a facturilor emise până acum, reprezentantul PRODEFTIKI spune că toate acestea s-au întâmplat în urma articolului publicat de GdS. Mai mult, am fost informaţi că mai-marii de la PRODEFTIKI s-au lăudat că-l vor da în judecată atât pe Adrian Lumezeanu, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP), pentru nişte afirmaţii pe acest subiect făcute în ziarul din 18 iunie, dar şi pe ministrul Ludovic Orban, pentru cele declarate. La auzul veştii, Orban a început să râdă în stil băsescian: „Hăhăhă! Poate directorul, şeful de şantier şi câţiva paznici să fie pe acolo. Să mă dea în judecată, primesc cu dragă inimă. Am fost acolo vineri (15 iunie – n.r.), între orele 10.00 şi 11.00. Dar nu înţeleg de ce v-au ameninţat pe voi că vă dau în judecată. Probabil o să ne dea în judecată şi după ce reziliem contractul cu ei“.
Nici un picior de muncitor
Curioşi să vedem dacă afirmaţiile ministrului Orban se confirmă, vineri am mers pe traseul Filiaşi-Ciochiuţa. După ce treci de Filiaşi şi o iei spre Severin, încep problemele. Strada se îngustează şi este presărată din loc în loc de indicatoare rutiere care te atenţionează că pe acolo se lucrează. Numai că nu se vede ţipenie de muncitor. Din când în când, pe mjlocul străzii se iveşte câte un semafor improvizat, alimentat la acumulatori, care dirijează circulaţia. Tirurile încărcate cu marfă, care circulă spre Severin şi Timişoara, abia dacă au loc să treacă. În unele locuri lipsesc şi semafoarele. Şoferii trebuie să caşte bine ochii în faţă dacă nu vor să rişte vreo tamponare cu maşinile care vin din sens opus. Unii însă, se mai riscă. O maşină cu număr de Timiş a fost la un pas să „parcheze“ în pădurea de fier-beton îndreptat în sus, pentru a evita la timp un tir ce venea din faţă. Până la Strehaia nu găseşti nici un muncitor de la PRODEFTIKI.
„Nu ştim nimic!“
Nici la Ciochiuţa nu avem mai mult noroc. În comună se construieşte o supratraversare a căii ferate, însă betoanele arată ca şi cum ar fi abandonate, la fel un excavator şi o maşină. Coada de maşini înaintează cu greu pe mica felie de asfalt lăsată circulaţiei. Oamenii îşi scot cu grijă autoturismele personale din curţi, ca să nu rişte să le tamponeze vreun tir. În sfârşit, spre ieşirea din localitate, întâlnim un pâlc răzleţ de muncitori. Sunt vreo şase, echipaţi în portocaliu. Nu au chef de muncă, aşa că lenevesc în soarele toropitor. Unii mai beau o bere la birtul din colţ. „Nu ştim, domne, ce să vă spunem. Nu ştim nimic, duceţi-vă la organizarea de şantier şi vorbiţi cu şefu’. Îl găsiţi lângă gara din Strehaia“, ne îndeamnă unul dintre ei. Nu au chef nici de vorbă. Purcedem în grabă la Strehaia, convinşi că „şefu’“ ne va lămuri despre situaţia lucrărilor.
Maşini fără numere de înmatriculare
La organizarea de şantier însă, acceaşi situaţie. La intrare ne întâmpină un câine gălăgios, apoi apare în sfârşit cineva. „Pe cine căutaţi? Nu e nima pe-aici. Sunt plecaţi ba pe la Bucureşti, ba pe teren. Veniţi luni! Sau mergeţi la sediul firmei, din Craiova. Aaaaa! Sunteţi de la ziar? Am văzut eu ce se scrie prin ziare… Că am părăsit şantierul. Nu l-am părăsit, uite că suntem aici“, ne întâmpină angajatul grecilor.
Într-adevăr, omul nu părăsise şantierul. Stătea în căbănuţă, la umbră. Apoi a mai apărut un angajat, care s-a recomandat „inginer“. „Domne, aşa e. Mai sunt nişte probleme de rezolvat. De aia nu e şefu’. Trebuie să reînscrie maşinile în circulaţie, că fără ele nu faci nimic“, a spus el. Cică aşa trebuie. Într-adevăr, nici o maşină din parcul auto nu avea număr de înmatriculare. Dezamăgiţi, plecăm mai departe.
Costică-semafor era la datorie
Oamenii au dreptate. Firma nu a părăsit şantierul, dar, cel puţin din câte am putut vedea noi, era ca şi cum l-ar fi părăsit pentru că nimeni nu avea chef de muncă.
A! Ba da. Pe un singur muncitor l-am găsit muncind. Se numeşte Constantin Vărgatu şi poate fi întâlnit la ieşirea din Ciochiuţa. Dirijează circulaţia pentru că acumulatorii de la semaforul care trebuia să fie acolo s-au descărcat. Cât este ziua de lungă, omul ridică un stop de impiegat şi dă verde sau roşu la maşini. „Suntem trei persoane angajate care se ocupă de semafor. Facem ture, 12 cu 24 de ore. Trebuie să dirijez circulaţia, nu pot nici să mănânc, iar atunci când mai am o nevoie, îi mai las în plata lor pe şoferi, că se descurcă ei. Banii nu i-am mai primit de două luni. Să vedem săptămâna viitoare ce se întâmplă. Am înţeles că lucrările la tronsonul ăsta, Ciochiuţa-Argineşti, mai durează trei-patru ani“, a spus omul-semafor. După ce ne dă verde, plecăm şi noi la Craiova. Să vorbim cu directorul.
Nu-l găsim în oraş, are treburi „importante“ la Bucureşti, după cum ţine să ne informeze secretara. Este totuşi drăguţă şi ne dă numărul lui Alkis Kalomparis, managerul general, care ne-a precizat: „Nu am plecat de pe şantier şi suntem pregătiţi să continuăm lucrările auxiliare pe care le avem în prezent. Dacă aţi văzut oameni de-ai noştri bând bere, o să-i dau afară. Nu vrem să-l dăm în judecată pe ministru“.
