Reprezentantii patronatelor din Marea Britanie au intervenit in dezbaterea privitoare la deschiderea pietei de munca pentru români si bulgari, imediat dupa data de aderare cea mai probabila, 1 ianuarie 2007.
Intr-un material publicat joi de Financial Times, reprezentantii principalelor organizatii patronale din Marea Britanie exprima pozitia ca fluxul de muncitori din cele doua state din Europa de Est ar mai trebui amânat o vreme, pâna când economia britanica va fi asimilat lucratorii veniti din cele mai noi zece state membre ale Uniunii Europene. Dupa cum se arata intr-un material de pe EurActiv, daca pâna nu demult patronatele declarau ca migratia fortei de munca din noile membre este folositoare activitatilor economice britanice, compensând lipsa muncitorilor autohtoni si reducând presiunile de marire a salariilor, atitudinea angajatorilor s-a mai schimbat in ultima vreme. Cifrele oficiale ale Camerei Comertului din Marea Britanie indica 392.000 de aplicatii pentru locuri de munca de la est-europeni, dupa cel mai nou val de extindere UE din mai 2004. Numarul real de muncitori straini veniti in Marea Britanie este si mai mare, estimeaza Camera Comertului, si, desi acestia au fost de mare folos economiei, inca nu se cunosc toate consecintele instalarii lor in Marea Britanie. Susan Anderson, directoare de politici de resurse umane la CBI, cea mai mare organizatie patronala din Marea Britanie, a explicat pentru Financial Times: „Exista argumente puternice pentru a lua o pauza inainte de a deschide piata de munca pentru lucratorii din noile state membre, timp in care sa invatam lectiile experientelor de pâna acum“. Intr-un articol publicat luna trecuta in Financial Times, David Frost, directorul Camerei de Comert britanice, descria alt motiv foarte important pentru care afluxul de muncitori straini mai trebuie stavilit. Exista temerea ca noii emigranti ar putea crea „probleme sociale grave“, mai ales in zonele in care cetatenii britanici au dificultati in gasirea unor locuri de munca. Frost a declarat: „Nu vom putea avea coeziune sociala daca avem tot mai multi straini angajati, dar in acelasi timp populatia locala nu va fi in stare sa gaseasca locuri de munca“. Alta problema mentionata de reprezentantii patronatelor este ca lucratorii din Europa de Est devin din ce in ce mai pretentiosi cu locurile de munca pe care le accepta, ei fiind tot mai putin dispusi sa preia muncile „de jos“, cum ar fi culesul fructelor si legumelor. Totusi, singurii angajatori britanici care sustin deschiderea imediata a pietei de munca pentru români si britanici sunt cei din agricultura si industria alimentara, care au mare nevoie de forta de munca.
Interventia patronatelor are loc pe fondul unei dezbateri mai mari care a avut loc saptamâna aceasta in Marea Britanie, privitor la deschiderea pietei de munca pentru români si bulgari. Majoritatea statelor membre UE nu isi vor deschide imediat pietele de munca pentru noii cetateni UE, desi teoretic acestia ar trebui sa aiba libertate completa de miscare si angajare o data cu aderarea. In practica insa, unele intârzieri la aplicarea acestor norme au fost acceptate, date fiind mai ales temerile ca statele instarite europene ar putea fi invadate de emigranti din est. Marea Britanie era una dintre putinele tari dispuse sa isi deschida imediat frontierele pentru noii membri, din cauza nevoii de forta de munca din economia sa. Atitudinea britanicilor s-a mai schimbat in ultima vreme, mai ales dupa primirea muncitorilor din cei mai proaspeti zece membri UE. Societatea britanica ramâne divizata in aceasta dezbatere, iar clivajul este ilustrat de conflictul din interiorul Cabinetului britanic: daca ministrul de interne, John Reid, si cel al muncii si pensiilor, John Hutton, se opun deschiderii, ministrul de externe, Margaret Beckett, si cel al integrarii europene, Geoff Hoon, sustin masura.
