Convenția civilă, considerată și „muncă la gri“, este un act de angajare, care le permite patronilor să fenteze legea, mai ales atunci cînd angajații nu prea își cunosc drepturile. Deși, potrivit Legii 130/1999, convenția civilă se încheie numai în anumite situații, sînt încă destul de mulți angajatori care au găsit modalitatea de a scăpa de plata dărilor către stat. „Patronii recurg la tot felul de tertipuri pentru a păcăli statul. De exemplu, angajează o persoană pe post de portar sau femeie de serviciu, dar o mai folosește și pentru alte activități. Numai că oamenii acceptă să facă și altceva, deși nu sînt plătiți pentru ceea ce fac în plus. ªi, în plus, își pun în pericol viața și sănătatea deoarece, uneori, fac lucruri pentru care îți trebuie calificare. În acest caz, angajatul trebuie să refuze categoric să presteze activități pentru care nu are pregătirea necesară și pentru care nu i s-a făcut instructajul pentru protecția muncii“, a spus Dinu Drăcea, inspector-șef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj. Activitatea pentru care se încheie convenție civilă nu trebuie să facă parte din activitatea de bază a unității și nu trebuie să depășescă în medie trei ore pe zi. Din păcate, s-a constatat că destul de mulți angajați nu își cunosc drepturile și acceptă tot ceea ce le cere patronul. De asemenea, au fost situații cînd oamenii au crezut că au contract individual de muncă sau convenție civilă la firma la care lucrează, deși nu au semnat nici un act în acest sens. Ei se trezesc că au muncit „la negru“ atunci cînd se îmbolnăvesc și au nevoie de adeverință de angajare pentru spital sau cînd cer notă de transfer.

În Dolj, sînt înregistrate peste 15.000 de convenții civile și 89.000 de contracte de muncă. „Noi am încercat să reducem numărul convențiilor civile, deoarece am constatat că, de fapt, maschează, în unele cazuri, tendința patronilor de a nu-și plăti dările către stat. Poate tocmai pentru că permite anumite neregului, convenția civilă mai este și numită «muncă la gri»“, susține Dinu Drăcea.


Schimbări în legislația muncii

Pentru a-i proteja pe salariați, reprezentanții Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) pregătesc un proiect de lege potrivit căruia din legislația muncii va dispărea convenția civilă. Potrivit noului act normativ, persoanele care în prezent prestează o activitate în baza unei convenții civile vor avea posibilitatea de a opta între încheierea unui contract individual de muncă, prin care se stabilește un program normal de lucru sau, în funcție de preferințe, un program de lucru parțial.

Persoanele cu contract de tip parțial vor beneficia de toate drepturile, în raport cu timpul lucrat efectiv. Munca prestată în această perioadă va fi considerată vechime în muncă și constituie stagiu de cotizare la sistemul public de pensii. De asemenea, angajații cu program de lucru parțial vor beneficia și de libertatea sindicală, negocierea colectivă, condiții de muncă sau securitate și sănătate în muncă.

Prin noul act normativ se reglementeză și majorarea limitelor minime și maxime ale amenzilor pentru munca la negru. Cei care sînt prinși că folosesc forță de muncă „la negru“ sau „la gri“ vor primi amenzi cuprinse între cinci și zece milioane de angajat. Persoanele care vor fi prinse că se folosesc de munca unor copii, punîndu-le în pericol viața, sănătatea, dezvoltarea fizică sau psihică, vor fi sancționate cu amenzi cuprinse între 30 și 60 de milioane de lei.

Senatul a aprobat, zilele trecute, Legea zootehniei. Ministrul agriculturii, Ilie Sîrbu, prezent la dezbateri, a afirmat că sectorul zootehnic a suferit cel mai mare recul în ultimii ani. Luînd în considerare faptul că România a ajuns să exporte 70 la sută din necesarul de carne de consum, ministrul a afirmat că va propune în ședința de guvern schimbarea destinației creditului GSM pentru grîu,către importul de juninci gestante din SUA, care să fie date crescătorilor de animale. Aceștia ar urma să plătească un avans de 15% și mai multe rate trimestriale în decurs de nouă ani cu o perioadă de grație de trei ani. De asemenea, ministrul a adăugat că, din bugetul ministerului de anul viitor, sumele destinate zootehniei vor fi de zece ori mai mari față de anul acesta. Zootehnia, a mai spus Sîrbu, este o prioritate națională, alături de irigații. Potrivit legii adoptate în Senat, reglementările stabilesc cadrul legal pentru asigurarea serviciilor specifice creșterii animalelor, servicii care susțin utilizarea superioară a resurselor furajere, nutriția animalelor, protecția patrimoniului genetic național al speciilor de animale domestice, ameliorarea genetică a efectivelor de producție, modernizarea tehnologiilor de producție și reproducție, inclusiv cele de valorificare a producției.

Aplicarea Legii 18/1991 a ras complexurile de creștere a taurinelor

În județul Dolj, aplicarea Legii fondului funciar a dus la desființarea bazelor furajere existente pe lîngă complexurile zootehnice de creștere și îngrășare a taurinelor. Aceste complexuri funcționau pe modelul asociațiilor economice intercooperatiste, adică fuseseră înființate prin contribuția mai multor CAP. Desființarea CAP a dus și la desființarea complexurilor. În județ erau, în 1991, șapte astfel de complexuri la Terpezița, Izvor, Pîrșani, Amărăști, Valea Stanciului, Băilești și Măceșu de Jos. Capacitatea totală a celor șapte complexuri era de 20.000 de capete. Doar în Măceșu și Amărăștii de Jos complexurile sînt conservate într-o stare bună, deoarece pe structura acestora s-au înființat societăți comerciale cu profil agricol. În rest, au rămas în cele mai multe cazuri doar ruine.


Achiziționarea de carne de porc se bazează doar pe gospodăriile particulare

Din cinci complexuri de creștere și îngrășare a porcilor existente în Dolj, care funcționau pe principiul asociațiilor economice intercooperatiste, n-a mai rămas nici unul. Acestea produceau anual 200.000 de capete, ceea ce asigura carnea mult peste necesarul județului. Pe lîngă ISCIP Băilești, în care statul era singurul proprietar și care avea o capacitate de 130.000 de capete, au dispărut toate. La Cerăt, Galicea Mare, Gîngiova, Malu Mare și Maglavit nu mai există, de asemenea, nici un complex.

În urmă cu zece ani, județul producea un milion de păsări

Pentru că tot era ordin să se aleagă praful, în județ, ca și în țară, păsările au avut aceeași soartă ca porcii și vacile. La Rojiște și la Brădești se creșteau păsări pentru ouă, iar complexurile organizate pe principiul intercooperatist aveau o capacitate de 800.000 de capete. La Plenița, Pielești, Coșoveni, ªimnic, Negoești etc., fiecare complex avea o capacitate de 120.000 de pui pe serie. Despre AVICOLA Craiova nu mai putem spune nimic, deoarece aici și halele și-au schimbat profilul, iar unde creșteau pui, acum se face… vată.

În vederea promisei redresări a zootehniei, Direcțiile Județene pentru Agricultură au făcut inventarierea capacităților scăpate de la vînzare sau furt, transmițînd ministerului de resort situația cu solicitările de juninci gestante americane și scrofițe europene, pro-

mise de ministrul Sîrbu.

România va trece, în această toamnă, la etapa operațională a planului de susținere a candidaturii pentru aderarea la NATO, a afirmat, ieri într-o conferință de presă, ministrul român de externe, Mircea Geoană. România are șanse reale de integrare în NATO, la summit-ul de la Praga, din 2002, și este nevoie de sprijinul întregii societăți românești (partide politice, mediu universitar, mediu de afaceri, mass-media) pentru reușita acestui demers, a subliniat Geoană. „Trebuie să fim mai realiști și mai pragmatici, să arătăm solidaritate față de ceilalți candidați (solidaritate între flancul de Nord și cel de Sud), și dorim ca țările baltice să fie membre NATO“, a mai spus ministrul de externe. El a adăugat că România trebuie să demonstreze că merită să fie invitată la summitul NATO de la Praga și, în același timp, trebuie să învețe din eșecurile anterioare, pentru că „știm ce avem de făcut, ne știm prioritățile, nu mai plutim în derivă, ca și pînă acum“. Candidatura României la NATO va fi discutată și în întîlnirea anuală a ambasadorilor României, la care va participa consilierul special al secretarului general al NATO, Chris Donnelly, și în care se vor stabili obiectivele și sarcinile specifice fiecărui oficiu diplomatic. Între eforturile de promovare a candidaturii României la Alianța Nord-Atlantică se află și reluarea dialogului la nivel înalt cu parteneri strategici din NATO, a subliniat Geoană. El a menționat, în context, vizita pe care premierul Năstase o va face în Statele Unite și Marea Britanie, relansarea dinamică a parteneriatului strategic cu SUA, în special în domeniul economic și al investițiilor. Se perfectează vizita în România a premierilor Spaniei și Italiei și vizita ministrului român de externe în Franța, Norvegia, Finlanda și Danemarca. Ministrul de externe a anunțat și un turneu al președintelui Iliescu în statele Baltice. Al treila ciclu MAP (Planul Național de Aderare) va fi prezentat la sediul NATO pînă la sfîrșitul lunii septembrie, avînd în vedere că fără îndeplinirea obiectivelor în această privință nu există șanse de integrare în NATO, a apreciat Geoană. La începutul lunii octombrie va avea loc, în Bulgaria, summit-ul „Noile democrații“, la nivel de șefi de stat și guvern din țările candidate la NATO. Conferința se înscrie în seria reuniunilor statelor candidate la Alianța Nord-Atlantică, iar la București va avea loc, în martie 2002, reuniunea șefilor de guvern din statele candidate la NATO (V10).

Parlamentul European discută astăzi în sesiune plenară rapoartele privind progresul fiecărei țări candidate în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană. Tot astăzi, un raport general privind mersul lărgirii spre Est va fi discutat în plenul Parlamentului European, care se va reuni la Strasbourg. Rapoartele de țară, așa cum au fost votate în Comisia de afaceri externe a Parlamentului European, în luna iulie, arată că toate țările au făcut progrese semnificative pentru a îndeplini criteriile politice și economice de aderare, iar adoptarea și aplicarea legislației comunitare (acquis-ul) avansează. România este singura țară care nu îndeplinește criteriul economic pentru aderare, Bulgaria nu-l îndeplinește încă dar se îndreaptă în direcția cea bună, iar celelalte țări candidate îndeplinesc sau sînt pe punctul de a îndeplini criteriul economic necesar aderării la UE. Prezentăm cele mai importante puncte ale rapoartelor de țară.

România. Raportul sprijină planul de acțiune al guvernului român pentru reforma sistemului de sănătate și de dezvoltare a copilului și indică faptul că aplicarea acestor reforme va grăbi data de aderare a României la UE. Raportul constată îmbunătățirile în situația macroeconomică în România dar insistă asupra faptului că reforme economice majore sînt încă necesare. Raportul arată că aplicarea strategiei de dezvoltare economică a României pe termen mediu 2000-2004 este importantă pentru ca România să poată îndepli criteriul economic pentru aderare. Raportul exprimă însă îngrijorarea față de situația mediului înconjurător în România și față de slaba infrastructură în acest domeniu.

Bulgaria. Bulgaria avansează în direcția cea bună în pregătirea pentru aderare. Totuși, guvernul bulgar trebuie să mențină eforturile pentru a limita corupția și pentru a întări cadrul legislativ. Minoritățile romă și turcă trebuie să fie deplin integrate în societate și orice discriminare împotriva homosexualilor trebuie să fie eliminată. Raportul Parlamentului European laudă performanțele macroeconomice ale Bulgariei, dar arată că nivelul de trai trebuie îmbunătățit, iar somajul redus pentru a evita probleme sociale în Bulgaria. Raportul cere guvernului să ia măsuri urgente pentru a dezvolta o economie de piață competitivă și exprimă unele îngrijorări pentru situația mediului înconjurător. Raportul cere măsuri pentru a închide Centrala nucleară de la Kozlodui.

Cipru. Raportul Parlamentului arată că Cipru respectă deplin criteriile politice și economice pentru aderarea la Uniunea Europeană și a făcut progrese semnificative pentru a adopta legislația comunitară. Raportul conchide că Ciprul se poate aștepta să adere la Uniune foarte curînd. Raportul menționează însă problemele legate de împărțirea insulei, și cere ca o soluție politică să fie găsită cît mai repede.

Cehia. Raportul despre Cehia arată că această țară poate fi considerate ca o economie de piață funcțională Cehia va putea face față presiunilor competitive din Uniune pe termen mediu, dacă va continua reformele structurale. Guvernul ceh este invitat să reformeze sistemul medical și de pensii din cauza posibilelor probleme de deficit bugetar. Raportul Parlamentului subliniază că Republica Cehă a făcut pași pozitivi pentru a îmbunătăți situația minorității rome în ultimul an.

Estonia. Raportul consideră că Estonia este o economie de piață funcțională și ca va fi capabilă să facă față concurenței în piața unică a Uniunii pe termen scurt, cu condiția să continue reformele structurale în același ritm. Raportul arată ca sondajele de opinie în Estonia indică o scădere a sprijinului pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Ungaria. Concluzia raportului este că Ungaria este o economie de piața funcțională și că poate face față concurenței în piața unică în curînd, dar guvernul ungar este solicitat să rezolve problema inflației și a diferențelor economice între diverse regiuni în Ungaria. Raportul notează adoptarea legii statului maghiarilor care trăiesc în afara Ungariei și recunoaște îngrijorarea guvernelor țărilor vecine afectate de această lege. Raportul cere Comisiei Europene să verifice compatibilitatea acestei legi cu legislația comunitară și cu spiritul de bună vecinătate și cooperare. Raportul arată că discriminarea împotriva minorității rome continuă, dar guvernul a făcut cîțiva pași importanți pentru a remedia situația. Raportul cere guvernului ungar să acționeze pentru a elimina traficul cu femei și copii și pentru a elimina discriminarea, prin lege, impotriva homosexualilor.

Letonia. Raportul despre Letonia arată că inflația este slabă, creșterea economică este printre cele mai înalte între țările candidate, deficitul bugetar a fost adus sub control și șomajul este încetul cu încetul redus, față de nivelurile precedente. Raportul mai scoate în evidență faptul că Letonia a ajuns din urmă țările din fostul prim val, deschizînd 26 de capitole de negociere, dintre care 13 au fost deja închise.

Lituania. Raportul arată că Lituania este o economie de piață funcțională și că va fi capabilă să facă față concurenței în piața unică pe termen mediu dacă reformele continuă în același ritm. Raportul mai indică stadiul avansat al negocierilor de aderare și susține că dezvoltarea economică a Lituaniei este încurajatoare, dar rata înaltă a șomajului este o problemă. În special agricultura și sectorul energetic sînt domeniile în care restructurarea va fi problematică. Raportul laudă ambiția guvernului lituanian, care a reușit să ajungă din urmă țările care au început negocierile de aderare cu doi ani înaintea Lituaniei.

Malta. Raportul despre Malta salută stabilitatea politică a țării și faptul că Malta respectă criteriul politic pentru aderare. Malta este considerată o economie de piață gata să facă față concurenței în piața unică. Totuși, raportul subliniază nevoia de a reduce deficitul bugetar și necesitatea de a face eforturi pentru a îmbunătăți starea mediului înconjurător.

Polonia. Raportul insistă că Polonia trebuie să accelereze procesul de aplicare a legislației europene. Situația macroeconomică este încurajatoare, exporturile și inflația arată semne de îmbunătățire. Totuși, rata șomajului rămîne ridicată, la 16%. Parlamentul European insistă asupra faptului că agricultura poloneză trebuie să fie restructurată pentru a face față nevoii de calitate și cost competitiv. Raportul conchide că Polonia este una dintre țările cele mai avansate în procesul de aderare la UE.

Slovenia. Raportul despre Slovenia scoate în evidență climatul macroeconomic extrem de sănătos din țară și faptul că PIB-ul și rata șomajului în Slovenia sînt aproape de valorile europene. Raportul exprimă însă îngrijorare față de întîrzierea privătizării în sectorul bancar și cere guvernului sloven să ia măsuri pentru a accelera privatizarea în sectorul financiar.

Slovacia. Raportul despre Slovacia notează progresele notabile realizate în domeniul restructurării în sectorul industrial și financiar. Raportul felicită guvernul slovac pentru îmbunătățirea stabilizării macroeconomice și pentru reducerea deficitului fiscal. Raportul mai arată că Slovacia a devenit o economie de piață capabilă să facă față presiunilor concurenței în piața unică pe termen mediu, dacă guvernul continuă programul de reforme structurale. Raportul cere guvernului slovac să grăbească alinierea legislației în agricultură și mediul înconjurător cu legislația europeană. Parlamentul European votează în fiecare an rapoarte privind progresul țărilor candidate în pregătirea pentru aderare. Aceste rapoarte sînt independente de cele publicate de Comisia Europeană în toamna fiecărui an. Rapoartele Comisiei sînt luate ca bază pentru deciziile summit-urilor europene, care anunță în fiecare an hotărîri privind agenda negocierilor. Rapoartele Parlamentului European nu au o influență imediată asupra mersului extinderii Uniunii, dar sînt importante din punct de vedere politic, deoarece Parlamentul va trebui să aprobe tratatele de aderare a fiecărei țări la Uniune.

Trei persoane au fost ucise de un ofițer rus de poliție

Trei persoane au fost ucise, în urma unui schimb de focuri petrecut într-un parc din Moscova, de către un ofițer de poliție aflat în stare de ebrietate. Poliția locală nu exclude posibilitatea ca ofițerul de poliție să fi fost plătit pentru uciderea celor trei persoane. Schimbul de focuri a avut loc în cel mai mare parc din capitala Federației Ruse, Izmadlovski. Identitatea victimelor și a agresorului nu a fost dezvăluită. Poliția locală a anunțat că acesta lucra în cadrul serviciului de luptă împotriva crimei organizate și a fost una dintre gărzile de corp ale fostului ministru rus de interne, Vladimir Rușailo. În Rusia se înregistrează anual numeroase asasinate la comandă, în special la Moscova și Sankt Petersburg. Autoritățile locale au arestat, în anii trecuți, mai mulți polițiști ruși care au săvîrșit asasinate la comandă.

NATO ar putea rămîne în Macedonia și după 26 septembrie

Misiunea NATO de colectare a armelor depuse de gherila albaneză ar putea rămîne în Macedonia mai mult decît cele 30 de zile prevăzute, a declarat emisarul special al SUA, James Pardew. „Ne gîndim la creșterea numărului observatorilor civili în Macedonia. Aceștia nu sînt înarmați, fapt care ridică problema siguranței lor“, a afirmat Pardew. Ministrul britanic al apărării, Geoff Hoon, a declarat că, în prezent, au loc discuții în privința măsurilor pe care comunitatea internațională trebuie să le întreprindă după expirarea mandatului de 30 de zile al Operațiunii Essential Harvest. Rugat să comenteze declarația emisarului special al SUA pentru Balcani, Hoon a spus că au loc discuții privind o eventuală nouă operațiune în Macedonia, care ar putea include observatori civili, însă a sugerat că încă nu a fost luată nici o decizie. Operațiunea Essential Harvest, cu un efectiv de 4.500 de militari, este dislocată în Macedonia pînă pe 26 septembrie, pentru a colecta armamentul predat de rebelii albanezi.

Scăpat viu după ce avionul său s-a prăbușit, iar el a înotat zece ore în Marea Ionică

Un pilot grec, în vîrstă de 46 de ani, a reușit să ajungă ieri în satul Mytikas, după ce a înotat timp de zece ore în mare, ca urmare a aterizării de urgență, în Marea Ionică, a avionului său de tip Cessna, a anunțat Ministerul Marinei Comerciale, citat de AFP. Pilotul Demosthene Dimitropulos a anunțat duminică, în jurul orei locale 20.00 (17.00 GMT), turnul de control de la Preveza (vestul Mării Ionice) că va ateriza de urgență, în urma unei defecțiuni tehnice. Purtînd vesta de salvare, el a înotat pînă în jurul orei 6.00 (03.00 GMT) și a ajuns în satul Mytikas, la nord de Preveza. El a fost transferat la spitalul din acest oraș, unde medicii i-au pus diagnosticul hipotermie. Autoritățile din regiune au transportat la locul presupusului accident un avion C-130 al armatei, un elicopter Super Puma, cinci vase de escortă și mai multe vase de pescuit care l-au căutat pe parcursul nopții, fără vreun rezultat. Pe 8 august, doi cetățeni eleni au fost scoși din mare, în apropierea Insulei Samothrace (nordul Mării Egee), după ce avionul lor de tip Cessna s-a scufundat în apropierea coastelor.

Scene ca în filme într-un oraș din sudul Franței

Un individ l-a ucis pe un responsabil local al orașului Béziers, din sudul Franței, duminică, după ce anterior distrusese cu o rachetă o mașină a poliției, iar în cele din urmă a fost împușcat mortal, după o cursă de urmărire de cîteva ore, a anunțat poliția. Bărbatul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, l-a împușcat duminică pe un responsabil al Primăriei din Béziers, în plină stradă, în circumstanțe ce urmează a fi stabilite. Anterior, el se prezentase la comisariatul orașului, după care a deschis focul cu un lansator de rachete asupra uneia dintre mașinile poliției staționate în fața comisariatului. El a reușit să fugă, dat ulterior a fost depistat și împușcat de membri ai grupului de intervenție al poliției naționale (GIPN).

Persoanele autorizate pentru deţinerea, portul şi folosirea armelor şi muniţiilor trebuie să se prezinte, o dată la cinci ani, la unităţile de poliţie specializate, pentru vizarea permisului de armă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor. În acest sens, poliţiştii din judeţul Olt vor desfăşura activităţi de vizare a permiselor de armă tip A şi tip B, precum şi a atestatelor de colecţionar. Titularii permiselor de armă tip A şi tip B, eliberate sau vizate în anul 2008, au obligaţia de a se prezenta la Biroul Arme, Explozivi, Substanţe Periculoase, din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Olt, pentru vizarea permisului de armă.    

Titularii permiselor de armă trebuie să aibă asupra lor următoarele documente:
– permisele de armă şi armele înscrise în acesta;
– certificatul de deţinător şi armele înscrise în acesta;
– actul de identitate (original şi copie);
– permisul de vânătoare, atât în cazul persoanelor cu drept de port şi folosire a armelor de vânătoare cât şi în cel al armelor cu drept de deţinere, şi carnetul de membru vânător vizate pe anul 2012;  
– cererea tip, care va fi completată şi semnată inclusiv pe verso de către titularul permisului de armă, pentru a confirma că a fost instruit cu privire la unele reguli generale  care trebuie respectate de către posesorul permisului de armă;
– o fotografie color (dimensiune 4×5 cm), pe care poliţistul o va lipi în colţul din dreapta sus a cererii de viză;
– adeverinţă care să ateste calitatea ce a determinat acordarea autorizării pentru a deţine arma de apărare şi pază (în cazul persoanelor care îndeplinesc funcţie ce implică exerciţiul autorizării publice);
– adeverinţă care să ateste calitatea de antrenor sau sportiv categoria I, pentru persoanele care deţin arme de tir şi nu sunt vânători autorizaţi;
– atestatul de colecţionar, în cazul persoanelor fizice care deţin arme în colecţie;
– certificatul medical tip, din care să rezulte că persoana este aptă să deţină şi să folosească arme şi muniţii, eliberat de o unitate sanitară specializată, cu cel puţin 6 luni înainte de depunerea cererii;
– aviz psihologic, din care să rezulte că persoana este aptă să deţină şi să folosească arme şi muniţii, eliberat cu cel puţin 12 luni înainte de depunerea cererii de către un psiholog autorizat în domeniul siguranţei  naţionale, atestat în condiţiile legii;
– certificat de cazier judiciar.

Conform prevederilor Legii nr. 295/2004, deţinătorilor de arme care nu se prezintă, până la împlinirea termenului (cinci ani de la data eliberării sau de la data ultimei prelungiri), pentru prelungirea valabilităţii permisului de armă, li se va anula dreptul de port şi folosire a armelor letale.
De asemenea, nerespectarea unor obligaţii prevăzute de lege, cum ar fi nedepunerea armei şi a muniţiei la un armurier autorizat în termen de zece zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.