Sistemul national de prevenire si combatere a terorismului este compus din CSAT, care asigura coordonarea strategica, SRI, care are rolul de coordonare tehnica, 14 ministere, SIE, SPP si STS, Parchetul de pe linga CSJ, BNR si trei autoritati nationale ANCESIAC, Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, prevede proiectul Strategiei nationale de prevenire si combatere a terorismului, elaborat de SRI, ca urmare a deciziei CSAT. Aceasta structura este flexibila, componenta ei putind fi modificata in scopul de a asigura parametri maximali de eficienta, se arata in acest proiect, care a fost prezentat ieri de SRI comisiei parlamentare de specialitate. Acest sistem national va actiona respectind principiul deplinei legalitati, al prevenirii savirsirii de acte teroriste si al complementaritatii si coerentei in cooperare. Institutiile componente ale sistemului vor incheia un protocol de organizare si functionare si programe speciale interdepartamentale. Prevenirea terorismului se face prin noua tipuri de misiuni, intre care se afla optimizarea continua a cadrului legislativ aplicabil acestora, inclusiv sub aspect penal si procesual-penal, mentionindu-se instituirea unor proceduri derogatorii de la dreptul comun pentru instrumentarea si sanctionarea judiciara a faptelor subsumate terorismului, alimentarii sau favorizarii acestui fenomen.
In acest sens, se va actiona in consonanta cu demersurile normative angajate in statele si organizatiile din spatiul euro-atlantic, dupa evenimentele din 11 septembrie 2001. La nivelul SRI va fi constituit, dupa aprobarea strategiei, un Centru de Coordonare Operativa Antiterorista, iar CSAT va analiza necesarul de inzestrare si finantare pentru sustinerea logistica si financiara a actiunilor impuse de constituirea acestui sistem national, fonduri care vor fi asigurate pe caile prevazute de legislatie. CSAT a decis, in octombrie 2001, ca SRI sa devina autoritatea nationala care coordoneaza tehnic actiunile de prevenire si combatere a terorismului, realizindu-se un sistem national de prevenire si combatere a terorismului. Pentru buna functionare si configurare a acestui sistem era necesara elaborarea acestei strategii, care, dupa avizarea de catre toate institutiile abilitate si discutarea in Comisia SRI, va fi supusa analizei si aprobarii CSAT, a precizat presedintele Comisiei SRI Ion Stan, mentionind ca acest document face parte din Strategia de Securitate Nationala a Romaniei. Acest proces trebuie finalizat pina la sfirsitul lunii martie.
Interferenta intre terorism si unele segmente ale crimei organizate
Riscurile la adresa sigurantei nationale decurg din prezenta in tara a nucleelor unor organizatii straine, care au recurs la folosirea violentei si terorismului, fiind catalogate in plan international sau in tarile de origine drept miscari extremiste sau teroriste, se arata in proiectul Strategiei nationale de prevenire si combatere a terorismului. Conform documentului, aceste nuclee, relativ reduse numeric, sint constituite din rezidenti aflati in tara in calitate de studenti, comercianti, oameni de afaceri, emisari cultici, iar in decursul timpului activitatea acestor structuri s-a materializat extrem de rar in desfasurarea de actiuni teroriste pe teritoriul romanesc.
Unele nuclee s-au implicat in activitati, inclusiv ilegale, referitoare la stringerea de fonduri, prozelitism si propaganda, precizeaza Strategia de combatere a terorismului. Strategia apreciaza ca surse suplimentare de risc la adresa securitatii nationale sint: evolutiile externe ce pot influenta nucleele teroriste sa initieze, in viitor, actiuni asupra unor obiective romanesti sau straine aflate pe teritoriul tarii; intensificarea activitatilor adiacente terorismului in scopul de a obtine resurse financiare pentru organizatiile vizate de campania antiterorista internationala; probabile deplasari masive de populatii din teritoriile unde au loc sau pot surveni conflicte pe scara larga, in contextul aceleiasi campanii; sosirea in tara, sub acoperire, a unor elemente teroriste ca urmare a actiunilor militare sau a aplicarii legii in urma aceleiasi campanii. Proiectul Strategiei de prevenire si combatere a terorismului cuprinde pentru prima data definirea terorismului, care reprezinta ansamblul amenintarilor credibile cu actiuni ilegale care indeplinesc, cumulativ, un numar de sase caracteristici esentiale. Aceste caracteristici esentiale se refera la: angajarea de actiuni premeditate de catre un grup de indivizi, motivati de atitudini radical ostile fata de alte entitati si care actioneaza impotriva acestora in modalitati extreme; grupul uzeaza de mijloace si metode violente, distructive, care sint acumulate sau deprinse programatic; tintele directe sint indivizi si factori materiali importanti in viata sociala; grupul isi propune in mod deliberat diseminarea pe scara larga a starii de anxietate, nesiguranta, teama si panica in scopul de a induce cetatenilor atitudini si comportamente sociale favorabile acestuia; obiectivele lor sint explicit sau implicit politice, cu finalitatea de a influenta o entitate, cel mai adesea o autoritate; actiunile sint derulate in afara starii de razboi sau in afara ariei de aplicabilitate a legilor razboiului, in caz de conflict armat. Proiectul cuprinde, pe linga definirea terorismului, detalierea factorilor si mecanismelor implicate in dinamica acestui fenomen, a tipologiei terorismului, evolutiile si tendintele acestuia. Terorismul explicit politic, care vizeaza direct factori si structuri de autoritate, cuprinde, in viziunea SRI, terorismul partizan, ideologic, autonomist-separatist cu varianta integrista si cel de stat. Terorismul implicit politic vizeaza indirect factori si structuri de autoritate si are urmatoarele categorii: rasist/sau intolerant religios, protestatar, mafiot si deviant.
Dupa alte criterii, terorismul este individual, de grup, institutional sau intranational si international. Strategia constata o accentuare a interferentei dintre acest fenomen si unele segmente ale crimei organizate, care se realizeaza prin angrenarea nemijlocita a retelelor teroriste in actiuni conexe crimei organizate, cum ar fi traficul de droguri, contrabanda cu arme, munitii, substante toxice sau radioactive, migratia ilegala si activitatile specifice economiei subterane, pentru a obtine resurse financiare. De asemenea, este remarcata cresterea potentialului si agresivitatii actiunilor ce vizeaza infrastructurile informatice, deoarece vulnerabilitatea acestora poate afecta centrale atomo-electrice, transporturile aeriene, retele utilitare de distributie. Atacurile cibernetice ofera teroristilor o mai mare flexibilitate operationala, iar Internet-ul este deja utilizat pentru comunicare, stringere de fonduri, prozelitism si propaganda.
