Prioritatile Summit-ului de la Barcelona

Un Summit care se va concentra in primul rind pe aspectele sociale si economice. In acest sens, din punctul de vedere al Comisiei Europene, primul aspect important pe agenda de la Barcelona va fi continuarea dezbaterii europene privind politicile in domeniul muncii, cu un accent deosebit pe reforma activa a pietei muncii. Se va incerca finalizarea proiectului „Conectarea Europei si a pietelor sale“, prin propunerea de noi reforme si accelerind integrarea pietelor financiare prin punerea la punct a unui cadru juridic apropriat.

Iata contextul in care, la Barcelona, se va fixa o data precisa pentru deschiderea pietelor pentru energie si vor fi decise masurile privind serviciile financiare care nu sint inca liberalizate.

In fine, cea de-a treia prioritate o va constitui un imbold extrem de important care se va da „investitiilor in sectorul cunoasterii“ pentru garantarea competitivitatii si locurilor de munca din viitor. Politicile europene in domeniu vor fi puse sub semnul unui „spatiu european al cunoasterii“, definit prin aparitia unor noi retele de excelenta, iar „invatamintul continuu“ va putea fi codificat printr-o recunoastere formala la nivel european.

Fundalul pe care se desfasoara acest Summit este insa complicat si necunoscutele politice si economice ramin multiple, cauza fiind „incetinirea economica a SUA, exacerbata de incertitudinea generata de atacurile teroriste… si de urmarile lor politice si militare“, ceea ce a dus la intreruperea ciclului ce dura deja de patru ani de reducere a somajului, a determinat revederea la praguri mult mai modeste a previziunilor de crestere economica la nivelul UE pentru 2001 si 2002 si la o deteriorare vizibila a coeficientului de incredere si asa relativ modest al consumatorilor si intreprinderilor.“ In ciuda acestor elemente, Comisia Europeana estimeaza cu un „optimism prudent“ ca actuala incetinire a ritmului de dezvoltare economica nu va fi decit de scurta durata. Previziune combinata si cu remarca incurajatoare privind modul in care pietele financiare europene au absorbit socul respectiv, un element de sprijin important constituindu-l si introducerea monedei unice.

Este evident deci de ce liderii politici europeni vor ca, la Barcelona, sa se dea un impuls politic extrem de vizibil unor masuri spectaculoase, asa cum ar fi integrarea pietelor energiei si transporturilor la nivelul UE, decizia definitiva urmind sa fie luata pina la finele acestui an. Aceasta este limita de timp si pentru adoptarea ultimelor propuneri lasate in suspensie privind datele si cadrul ultimei faze pentru liberalizarea pietelor de gaz si electricitate, a celor care definesc regulile cerului unic„ european“ si accesul la serviciile portuare si contractele de interes public. In acest context, Parlamentul European si Consiliul vor fi rugate sa adopte, pina in luna decembrie a acestui an, o revizuire a orientarilor privind retelele transeuropene „Energie“ si „Transporturi“, in conditiile in care obiectivul declarat este ca statele membre UE sa atinga in 2005 un nivel de interconexiune a retelelor electrice egal cu cel putin 10% din capacitatea lor de productie instalata.

Desigur, este limpede ca discutarea acestui pachet de masuri are un substrat politic extrem de important caci, pentru supravietuirea Europei unite de miine, pachetul energetic se dovedeste a fi punctul de importanta vitala. In consecinta, „piata unica a energiei“ , in consonanta cu acordurile cu Rusia, ar putea pozitiona Europa de miine intr-o postura foarte interesanta, creind un nou pol de putere in domeniu si indepartind sursa de eterna si neplacuta presiune pe care o constituie cvasimonopolul OPEC.

In plus, la Barcelona se va mai discuta un alt aspect care tine tot de implantarea unor jaloane de inalta competitivitate: retelele cu banda larga, cele despre care se spune deja ca vor fi marea piata de cistig viitor in zona comunicatiilor. Obiectivul este „exploatarea intregului potential al unei societati bazate pe cunoastere prin oferta facuta atit indivizilor, cit si intreprinderilor de a avea accesul la comunicatii cu debit foarte rapid si la costuri rezonabile“. Piata europeana a comunicatiilor se va schimba dramatic in urmatorii citiva ani, deoarece, asa cum se va decide la Barcelorna, Consiliul European va trebui sa-si fixeze ca obiectiv difuzarea generala a tehnologiilor de banda larga in toata Uniunea Europeana pina in 2005. In plus – si aceasta este o alta piata de dimensiuni financiare uluitoare – Consiliului European i se va solicita in mod expres „adoptarea de noi obiective pentru invatamintul on-line in toate scolile din UE…, iar la finele anului 2002 ar trebui sa se ajunga la raportul: 1 computer dotat cu conexiune Internet la 15 elevi, si aceasta in toata Uniunea Europeana“.

Semnalul politic ce va fi dat la Barcelona privind procesul extinderii va fi, cel mai probabil, unul pozitiv, mai ales daca se are in vedere aplanarea tuturor discutiilor ce aparusera dupa lansarea propunerilor privind finantarea progresiva postaderare pentru sectoarele agricultura si reforme structurale. Este foarte clar ca nimeni nu-si poate permite esuarea calendarului stabilit, in prezenta sau nu a unor eventuale compensatii fiinanciare ulterioare. Cum, la fel de probabil, la Barcelona se va adresa si un mesaj foarte clar celor doua tari care nu apartin primului val, cu confirmarea ca, in toamna, se va preciza si noul calendar, noua „foaie de drum“ pentru Romania si Bulgaria, impreuna cu ceea ce se estimeaza a fi o solida crestere a nivelului de contributie financiara comunitara.

Pentru Europa economica, Summit-ul de la Barcelona va insemna un moment de concentrare a vointei politice pe axele esentiale ale competitiei mondiale: energie si informatie. Pentru Europa politica, succesul unei pozitionari in zona de prim plan a acestor domenii ar insemna un argument care, asociat cu incipienta, dar remarcata miscare a Fortei de reactie rapida, ar putea duce la afirmarea „puterii unice europene“. Deocamdata, la nivel de Summit.