Oamenii de ştiinţă europeni lucrează în prezent pentru a dezvolta două tipuri diferite de cornee artificiale, care ar putea fi o rază de speranţă pentru persoanele afectate de boli ale acestei membrane, informează Yahoo!News
Mii de oameni din întreaga lume şi-au pierdut vederea din cauza vătămării corneei în urma unor traume suferite, a lipsei de celule stem limbale sau a unor boli. Transplantul de cornee provenită de la donatori de organe este tratamentul care se aplică, în general, acestor pacienţi. Însă, din păcate, donatorii sunt foarte puţini, iar anumite subcategorii de pacienţi care au şansa să primească cornee nu tolerează transplantul, prin urmare comunitatea ştiinţifică a recunoscut de multă vreme necesitatea de găsire a unor metode alternative pentru redarea vederii pacienţilor cu astfel de probleme.
Lucrând în strânsă colaborare cu Centrul pentru Transfer de Tehnologie Aachen din Germania, profesorul doctor Joachim Storsberg şi echipa sa de la Institutul Fraunhofer pentru cercetare în domeniul polimerilor din Potsdam încearcă să îmbunătăţească speranţele pacienţilor cu astfel de probleme oftalmologice, lucrând pentru dezvoltarea unui tip de cornee artificială. Printre partenerii proiectului, numit „Art Cornea“, se numără Universitatea Martin Luther Halle-Wittenberg, ACTO e.V. şi Clinica de Oftalmologie Köln-Merheim. „În prezent, suntem în plin proces de creare a două tipuri de cornee artificială. Primul dintre acestea poate fi utilizat ca alternativă pentru donarea de cornee în cazurile în care există riscuri crescute ca pacienţii să nu suporte transplantul sau în cazurile în care nu există donatori pentru această membrană“, a explicat profesorul Storsberg. Acesta a precizat că noul tip de implant, botezat ArtCornea şi înregistrat deja ca marcă, va aduce beneficii foarte multor pacienţi cu afecţiuni ale corneei.
Mai multe despre ArtCornea
Implantul ArtCornea se bazează pe un polimer cu foarte bune proprietăţi absorbante, polimer căruia profesorul german şi membrii echipei sale i-au aplicat un strat suplimentar de protecţie, pentru a garanta atât acceptarea acestuia de către ţesutul-gazdă, cât şi funcţionalitatea ochiului. Marginea sensibilă a implantului a fost modificată pe cale chimică pentru a promova dezvoltarea de celule. Acestea se grefează pe ţesutul care le înconjoară, proces care este esenţial pentru „ancorarea“ corneei artificiale în ţesutul-gazdă. Oamenii de ştiinţă au urmărit să extindă suprafaţa optică a implantului, pentru a putea creşte nivelul de penetrare a luminii. „Odată ce este aşezată la locul său, corneea artificială ArtCornea este practic invizibilă, este uşor de implantat şi nu provoacă nici un fel de reacţie imunologică“, a lăudat profesorul Storsberg calităţile invenţiei sale.
A doua cornee, ACTO-TexKpro
Pentru cel de-al doilea tip de cornee artificială, oamenii de ştiinţă au reuşit să creeze un material-bază inert din punct de vedere chimic şi biologic, dar compatibil cu funcţiile biologice umane. Acest succes a fost realizat prin alterarea selectivă a materialului de bază şi acoperirea ţesutului sintetic cu o moleculă reactivă. Datorită acestor proceduri, corneea pacientului se îmbină în mod natural cu marginea implantului, în timp ce elementele optice interioare ale implantului, realizate din silicon, rămân libere de intruziunea altor celule. Potrivit echipei de cercetători, implantul ACTO-TexKpro este o soluţie bună pentru tratamentul preliminar, de exemplu în cazurile în care corneea a fost distrusă ca urmare a inflamării cronice, a unui accident grav, a coroziunii sau a arsurilor grave.
Testarea
Cele două implanturi, TexKpro şi ArtCornea, au fost testate deocamdată pe iepuri, medicii încercând să afle în ce măsură aceste tipuri de cornee artificiale s-ar putea dovedi utile pentru medicii oftalmologi. După şase luni de la intervenţia chirurgicală, cercetătorii au constatat că protezele oftalmologice au fost acceptate de subiecţi fără nici un fel de iritaţie sau efecte adverse, implanturile fiind foarte bine ancorate în ochi, fără nici un pericol de a cădea. Testările făcute după intervenţia chirurgicală au demonstrat faptul că subiecţii transplanturilor au suportat foarte bine corneea artificială. Testele clinice pe oameni urmează să înceapă curând la Clinica de Oftalmologie Köln-Merheim.
Specialist în biomateriale
Profesorul doctor Joachim Storsberg este specialist în dezvoltarea şi testarea de biomateriale de ultimă generaţie. În perioada 2005-2009, el a colaborat cu echipe interdisciplinare şi firme private pentru a dezvolta cu succes un tip de cornee artificială „dedicată“ acelor pacienţi care suferă de mătuirea corneei, o afecţiune extrem de dificil de tratat. Aceşti pacienţi nu pot accepta o cornee donată fie din cauza acestei boli, fie din cauza faptului că au trecut deja prin experienţa mai multor transplanturi nereuşite. Pentru rezultatele înregistrate în acest domeniu, doctorul Storsberg a primit Premiul Josef-von-Fraunhofer 2010.
