„De la coroana regală la Cercul Polar“,
de Dan C. Mihăilescu
Rod al unei provocări lansate de editorul Grigore Arsene, recenta carte semnată de criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu este, totodată, un pariu cu ideea de identitate, aşa cum poate transpare din vieţile – şi operele – câtorva dintre cele mai strălucite – şi strălucitoare – femei ale României. „De la coroana regală la Cercul Polar“ reprezintă o antologie de texte din cărţile unor (nu doar atât!) autoare pentru care edificiul vieţii lor a fost înfăptuit în ani grei de existenţă, cu sacrificii deosebite în numeroase cazuri: Regina Maria („Însemnări zilnice“), Martha Bibescu („La bal cu Marcel Proust“), Maria Cantacuzino Enescu („Umbre şi lumini“), Alice Voinescu („Jurnal“), Povesta Elisabetei Rizea din Nucşoara („Totul a început cu o crimă“), Aniţa Nandriş-Cudla („Amintiri din viaţă. 20 de ani în Siberia“).
Evident, de la rememorările fastuoase ale Marthei Bibescu despre Marcel Proust şi până la cartea „vorbită“ a Elisabetei Rizea e o cale atât de lungă, dar nu infinită, astfel că istoricului literar îi este relativ uşor să găsească firul Ariadnei pe un drum care duce de la atmosfera glamour a epocii descrise de prinţesa Bibescu până la mărturisirile teribile făcute de o femeie care a fost bătută de Securitate până la leşin. Este, dacă vreţi, redat în acest mod traiectul unei Românii interbelice, aflată în plin turbion de modernitate şi care regresează după 1947, o dată cu abdicarea silită a regelui Mihai, la stadiul de colonie sovietică, cu toate consecinţele ce decurg de aici. Evident, autorul acestui florilegiu memorialistic nu are pretenţia de a epuiza lista femeilor de virtute care au făcut cinste ţării: Elena Văcărescu, Anna de Noailles, Iulia Hasdeu, Marioara Voiculescu, Monica Lovinescu, Zoe Cămărăşescu, Lena Constante sunt tot atâtea modele pe care istoria românilor le-a cunoscut, chiar dacă pentru asta a fost nevoie de o ruptură adâncă în trupul spiritual şi fizic al ţării. De altfel, Dan C. Mihăilescu, de comun acord cu editorul, ne aduce la cunoştinţă faptul că această selecţie este făcută pentru publicul românesc, urmând ca, în timp, să se găsească formula pentru antologii care să fie tradusă pentru publicul străin.
Cartea astfel „legată“ de Dan C. Mihăilescu are meritul, aşa cum spune chiar autorul în prefaţa intitulată „România la feminin“, de a releva „un arc de boltă semnificativ pentru istoria împlinirilor şi nefericirilor noastre“.
E un prim pas.
