Acasă Local Dolj Anul fiscal 2018, marcat de transferul contribuţiilor la angajat

Anul fiscal 2018, marcat de transferul contribuţiilor la angajat

-

Contribuţiile sociale au trecut în sarcina angajatului. Ca urmare a acestui transfer, 15.000 de angajaţi doljeni s-au ales cu salariile diminuate în acte. Modificări importante au apărut şi pentru contractele part-time, precum şi pentru microîntreprinderile care realizează o cifră anuală de afaceri de până la 1 milion de euro.

Cea mai importantă modificare fiscală care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018 a fost aceea a transferului contribuţiilor de la angajator la angajat. Procedura a presupus ca de la începutul anului angajatorii să crească cu circa 22% salariile brute ale angajaţilor, astfel încât după transferul de contribuţii să nu le scadă salariile nete. După efectuarea transferului, angajaţii au constatat că un procent de 45% din veniturile lor salariale se duce la stat, sub forma contribuţiilor şi a impozitului pe venit, acesta din urmă fiind de 10%, după ce se scade deducerea personală de bază. Astfel, contribuţia la asigurările sociale (CAS) datorată de angajat este de 25% din venit, iar contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS) este de 10%. Angajatorii sunt obligaţi să reţină la sursă contribuţiile şi impozitul pe venit şi să le vireze la stat. Iată un calcul care arată că angajaţii plătesc la stat aproape jumătate din cât câştigă. O persoană care are salariul brut de 3.486 de lei încasează efectiv 2.000 de lei net şi plăteşte la stat 1.409 lei. Cu cât salariul este mai mare, cu atât are mai mult de câştigat statul de pe urma angajatului. O persoană care câştigă în mână 5.000 de lei, are un salariu brut de 8.548 de lei, iar la stat plăteşte 3.548 de lei.

11% din angajaţii doljeni s-au ales cu salariile tăiate în acte

Prin OUG nr. 79/2017 privind modificarea Codului Fiscal, guvernul a pregătit, de la 1 ianuarie 2018, transferul contribuțiilor de la angajat la angajator. Acest transfer se putea efectua direct în actele contabile. Însă pentru ca angajatul să fi beneficiat cel puțin de același salariu net ca înainte de transfer, angajatorul trebuia să îi mărească salariul brut în contractul colectiv de muncă, majorare ce trebuia să fie de aproximativ 22-24%, astfel încât salariatul să fi primit din 2018 același salariu net ca înainte de modificarea fiscală. Acest lucru se putea face prin încheierea unui act adițional la contractul individual de muncă, prin care se majora venitul brut al angajatului, astfel încât salariul net să nu fie diminuat și fără a fi crescută efectiv cheltuiala angajatorului cu acel salariat.
Până la 31 martie 2018 – termenul legal de modificare a contractelor individuale de muncă – existau 68.000 de contracte la care nu se operaseră modificări. Deci, pentru 68.000 de persoane scăzuse salariul net cu 22%, pe primele luni ale anului. Ulterior, lucrurile s-au mai reglat, iar angajatorii au decis să le mai majoreze salariile brute câtorva mii de doljeni, astfel încât aceştia să nu aibă salariile diminuate.
„Numărul total de contracte de muncă înregistrate de către angajtori din județul Dolj, active la data de referință 1.01.2017, cu data de începere a activității înainte de data de referință, pentru care nu a fost înregistrată nicio actualizare a vreunui element de contract în perioada 1.01.2017 – 24.08.2018 (data procesării) este de 15.168“, se arată în răspunsul Inspecției Muncii, transmis la acea dată, la solicitarea GdS.
În 2017 erau înregistrate în Dolj 168.274 de contracte individuale de muncă. Deci 9% dintre contracte au avut venituri nete mai mici după transferul contribuţiilor. Raportat la numărul de salariați efectivi care existau la începutul anului 2018 în Dolj, adică la 142.471 de persoane, observăm că procentul salariaților care efectiv au avut salariile diminuate în documente este de 10,67% din numărul de angajați din Dolj. Cu alte cuvinte, transferul de contribuţii de la angajator la angajat a afectat aproximativ 11% dintre angajaţii doljeni. La nivelul întregii ţări ar fi fost peste un milion de persoane afectate (conform estimărilor unei confederaţii sindicale), cărora le-au scăzut salariile nete, pentru că legislaţia le-a permis angajatorilor să nu majoreze salariile brute.
Pentru angajatori s-a introdus o taxă nouă ca denumire, care a reunit taxele vechi, şi care se numeşte contribuţia asigurătorie pentru muncă (CAM), în procent de 2,25% din fondul de salarii.

Supraimpozitarea contractelor part-time, o surpriză neplăcută

O măsură fiscală care a creat mari probleme pe piaţa muncii a fost a cea a supraimpozitării contractelor part-time. De la 1 ianuarie 2018, persoanele cu contracte cu timp parţial de lucru cu sume mai mici decât salariul minim pe economie datorează CAS şi CASS la nivelul salariului minim. Deci o femeie de serviciu care încasa 450 de lei pe un contract part-time ar fi fost nevoită să achite contribuţii la stat de 665 de lei, ceea ce era absurd.
În iunie, guvernanţii au propus o modificare legislativă, astfel că, la al doilea contract part-time să nu mai fii obligat să plăteşti contribuţii la nivelul salariului minim.

Majoritatea microîntreprinderilor plătesc impozit pe venit

Tot în 2018 a crescut pragul de la care microîntreprinderile sunt obligate să achite la stat impozit pe venit şi nu impozit pe profit. Pragul a crescut de la 500.000 la 1.000.000 de euro. Microîntreprinderile care au o cifră de afaceri peste acest prag de 1 milion de euro plătesc impozit pe venit de 1% din veniturile realizate. Măsura a fost benefică pentru acele firme care aveau profituri mari şi care înainte achitau impozit pe profit în cotă de 16%. În schimb, au fost dezavantajate firmele care înregistrau pierderi fiscale sau care aveau profituri mai mici de 6,25% din totalul afacerilor. Aceste firme au achitat sume mai mari la stat anul acesta, faţă de anul anterior, şi acest lucru s-a întâmplat după creşterea pragului de la care o societate este declarată microîntreprindere.
Tot de la începutul lui 2018 s-a introdus o nouă contravenţie în domeniul produselor accizabile. Aşadar, din 2018 se confiscă cisternele, echipamentele şi recipientele în care se regăsesc produse accizabile (alcool, tutun) care nu sunt marcate conform legii sau care au marcaje false. Pe lângă confiscarea respectivelor mijloace de transport, cei care le transportă şi le deţin pot fi amendaţi cu sume cuprinse între 20.000 şi 100.000 de lei.

Impozite locale mai mari pentru anumiţi craioveni

Dacă pentru firme reglementările fiscale au fost modificate la nivel naţional, pentru impozitele pe proprietate modificările au fost operate de către primării. Şi Primăria Craiova a majorat pentru 2018 anumite impozite pe proprietate, respectiv pentru clădirile de locuit, dar care sunt folosite ca nerezidenţiale. Craiovenii care au apartamente sau case folosite în scop nerezidențial, adică în care se desfășoară activități economice, au achitat în 2018 sume duble sub formă de impozite către Primăria Craiova, după ce municipalitatea a majorat cota de impozitare aplicabilă, conform Hotărârii Consiliului Local (HCL) Craiova nr. 485/2017 care stabilește impozitele și taxele locale pentru anul 2018. În HCL nominalizată se observă că a crescut cota de impozit pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice la 0,4% din valoarea impozabilă, față de 0,2% din valoarea impozabilă, cât era în 2017. S-au regăsit în această situație persoanele fizice care au închiriat locuințele unor firme, unor cabinete de avocatură, unor notari, unor firme de birouri sau pot fi PFA-uri care au sediul social în propriul imobil și desfășoară activitate economică acolo. Codul fiscal prevede o marjă destul de mare pentru aceste clădiri nerezidențiale ale persoanelor fizice, cuprinsă între 0,2% și până la 1,3%. Deci, pe viitor, municipalitatea mai poate majora această cotă de impozitare.
GdS a efectuat un calcul la vremea introducerii cotei duble de impozitare de către Primăria Craiova. Astfel, pentru un apartament de 70 de metri pătraţi situat în Craiova, dacă era folosit în scop nerezidenţial, proprietarul plătea în 2017 un impozit de 490 de lei către municipalitate. În 2018, impozitul a crescut la 980 de lei, „graţie“ dublării impozitului pe clădirile nerezidenţiale, efectuată de primărie.

ȘTIRI VIDEO GdS

Amnistia fiscală, ultima strigare la ANAF de anulare a accesoriilor

Luni, 16 decembrie, este ultima zi în care persoanele fizice şi firmele mai pot depune cereri la Fisc pentru a beneficia de amnistia fiscală. Datornicii care plătesc datoria principală inclusiv pe 16 decembrie vor beneficia de anularea dobânzilor şi penalităţilor aferente, dacă au cerut acest lucru. Iată câţi datornici au beneficiat de OG nr. 6/2019 în Dolj.