Dosarul „Fraudă la referendum“, în care sunt acuzaţi Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, rămâne la ÎCCJ, după ce judecătorii au respins atât cererea ca unii dintre inculpaţi să fie judecaţi de alte instanţe, cât şi solicitarea ca dosarul să fie retrimis la DNA, pentru refacerea urmăririi penale
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au anunţat, vineri, deciziile în cazul unor cereri făcute la termenul din 6 decembrie 2013, în dosarul „Fraudă la referendum“.
Instanţa s-a pronunţat pe o cerere făcută la termenul anterior de avocatul lui Liviu Dragnea, prin care solicita retrimiterea dosarului la DNA pentru refacerea urmăririi penale, întrucât procurorii nu i-au permis vicepremierului să studieze integral materialul de urmărire penală, astfel că nu a putut să ia la cunoştinţă toate probele şi să facă cereri în apărare.
Judecătorii şi-au motivat pe scurt decizia şi au arătat că nu pot să analizeze probe şi alte chestiuni ce ţin de fondul dosarului la acest moment, pentru că nu se află în etapa procedurală. Potrivit instanţei, chestiuni referitoare la modul de lucru al procurorului nu se rezolvă în cadrul unui proces penal, ci prin sesizări ulterioare, la alte organe competente.
În acest context, instanţa a respins cererea formulată de avocatul lui Liviu Dragnea.
Judecătorii au respins şi cererea formulată la termenul anterior de avocaţii mai multor inculpaţi din dosar, privind disjungerea şi declinarea cauzei nou formate la instanţe inferioare, pe motiv că acuzaţiile aduse lor nu au nici o legătură cu cele ale vicepremierului Liviu Dragnea.
Instanţa a arătat în motivarea respingerii acestei cereri că linia anchetei procurorilor DNA, aşa cum reiese din rechizitoriu, a fost legată de faptul că ar fi existat un scop comun al comiterii faptelor de către toţi inculpaţii, aspect care este dovedit prin probele de la dosar, care nu au putut fi analizate în profunzime până la acest moment procesual.
Doi inculpați își recunosc vinovăția
La termenul de vineri al procesului, magistrații i-au întrebat pe cei 75 de inculpați, inclusiv pe Liviu Dragnea, dacă își recunosc vinovăția. Doar doi au răspuns afirmativ, prin intermediul avocaților lor, și anume Marius și Simona Preduț, ei putând beneficia astfel de reducerea pedepselor cu o treime. Cazul lor va fi discutat pe 24 ianuarie.
Soții Preduț nu au fost prezenți în sala de judecată, dar au depus prin apărătorii lor declarații notariale.
Marius și Simona Preduț au fost membri în Biroul Electoral al Secției de votare 105 din orașul Piatra-Olt, ei fiind acuzați de săvârșirea infracțiunilor de falsificare prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot.
Tot vineri, judecătorii au respins două solicitări depuse anterior de Liviu Dragnea prin care acesta cerea retrimiterea dosarului la DNA pentru refacerea urmăririi penale și separarea cazului său de cel al celorlalți 74 de inculpați. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 14 februarie.
Liviu Dragnea ar fi coordonat un mecanism complex, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
„Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale“, arată DNA.
În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, mai precizează DNA.
