Proiectul de construire a complexului sportiv „Ion Oblemenco“ începe să dea primele semne de slăbiciune. Din lipsă de bani, Compania Naţională de Investiţii SA, cea care finanţează proiectul, a renunţat să finanţeze amenajarea terenurilor de antrenament şi de atletism, astfel că ele vor rămâne în sarcina primăriei. Informaţia a ieşit la iveală numai după insistenţa consilierilor PDL, care au cerut lămuriri la şedinţa de consiliu de ieri.
Primăria Craiova nu a suflat o vorbă despre primele probleme legate de finanţarea complexului sportiv „Ion Oblemenco“, ci a încercat să ambaleze un proiect de hotărâre prin care reducea suprafaţa de teren pe care o dă în folosinţă gratuită Companiei Naţionale de Investiţii în haina discuţiilor prieteneşti şi constructive cu instituţia de la Bucureşti. Despre ce este vorba?
Consilierii locali au fost chemaţi ieri să aprobe un proiect de hotărâre prin care se transfera cu titlu de folosinţă gratuită o suprafaţă de teren din ansamblul complexului sportiv „Ion Oblemenco“. „Se aprobă transmiterea în folosinţă gratuită, către Compania Naţională de Investiţii CNI SA, a terenului liber de orice sarcini, situat în municipiul Craiova, b-dul Ştirbei Vodă, nr. 34, pentru executarea obiectivului de investiţii «Modernizare Complex Sportiv Craiova», în suprafaţă de 79.327 mp, după cum urmează: a) suprafaţa de 62.987 mp aparţinând domeniului public al municipiului Craiova, conform Hotărârii Guvernului nr.147/2008 privind atestarea domeniului public al municipiului Craiova; b) suprafaţa de 16.340 mp aparţinând domeniului public al municipiului Craiova, conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 489/2013 privind preluarea din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Dolj şi Clubul Sportiv Municipal Craiova, în domeniul public al municipiului Craiova şi administrarea Consiliului Local al Municipiului Craiova, a bunurilor imobile din cadrul stadionului «Ion Oblemenco», urmând a fi finalizată procedura de preluare prin adoptarea hotărârii de guvern în acest sens“. Această hotărâre modifică Hotărârea nr. 339/2013 din luna mai, prin care tot CNI i se atribuia cu titlu de folosinţă gratuită o suprafaţă mult mai mare, de 127.000 de metri pătraţi. De ce a redus Primăria Craiova suprafaţa pe care o atribuie CNI? În raportul care însoţeşte proiectul de hotărâre municipalitatea evită să spună acest lucru. „Ca urmare discuţiilor purtate cu reprezentanţii Companiei Naţionale de Investiţii – CNI SA s-a convenit ca terenul de antrenament şi de atletism să fie construite de Municipiul Craiova, astfel că nu se mai impune transmiterea în folosinţă gratuită a întregii suprafeţe de teren, ci doar suprafaţa de teren pe care va fi construit noul stadion «Ion Oblemenco», drept care trebuie să fie modificată Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.339/2013“, se arată în raportul de specialitate al Direcţiei Patrimoniu din cadrul primăriei. Consilierii PDL au încercat să afle ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei formulări. Concluzia este una singură: proiectul anunţat cu surle şi trâmbiţe începe să scârţâie.
„Noi nu am avut nici un raport de specialitate. Nu ştim ce a spus CNI. Se face sau nu se face investiţia? Nu există o minută a discuţiei… Ne face guvernul stadionul, nu îl face, le luăm pe toate înapoi încet-încet?“, a întrebat consilierul PDL, Vasile Marian. „Cei doi reprezentanţi ai Direcţiei de Patrimoniu au fost prezenţi la discuţia cu CNI. Compania de Investiţii nu poate realiza toate aceste investiţii. Terenurile de antrenament şi de atletism vor rămâne în sarcina municipalităţii pentru a fi realizate. O comisie ministerială a apreciat faţă de capacitatea financiară că nu vor fi suficiente fonduri pentru întreaga lucrare. De aceea modificăm hotărârea de consiliu, pentru a trece mai departe. Litigiile pe care le avem pentru stadion nu afectează predarea stadionului către CNI“, i-a răspuns secretarul primăriei, Nicoleta Miulescu.
Problemele megaproiectului de peste o sută de milioane de euro
Prezentat ca o investiţie sigură, ba din fonduri europene, ba din nou bani de la guvern, noul complex sportiv ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, primăria are nevoie de bani pentru exproprierea tuturor proprietarilor din jurul stadionului. Bani pe care nu-i are, deocamdată. Acest lucru este foarte important pentru bunul mers al lucrurilor, deoarece suprafaţa de teren nu poate fi predată în folosinţă gratuită CNI decât liberă de sarcini. Iar exproprierea ţine în loc acest proces. În al doilea rând, nu este foarte clar din ce bani se va face această investiţie, evaluată la peste o sută de milioane de euro. Iniţial, s-a vorbit de fonduri europene, apoi edilii au mai revenit cu picioarele pe pământ şi au adus în discuţie o variantă mai plauzibilă, şi anume fonduri de la guvern. Numai că guvernul are propriile lui probleme în a încropi bugetul pentru anul viitor, darămite să achite o sumă uriaşă pentru construirea unui stadion. Presupunând că executivul va da aceşti bani, ce se va întâmpla cu studiul de fezabilitate despre care primarul Olguţa Vasilescu spunea că este gata? Un astfel de SF se referă la întregul complex sportiv care includea şi terenurile de antrenament şi de atletism. Va trebui el modificat acum, evident, în situaţia în care există cu adevărat? În al treilea rând, primarul Craiovei vorbea de demolarea cât mai rapidă a actualului stadion. Lucru aproape imposibil în condiţiile în care între clubul administrat de Adrian Mititelu şi primărie există un proces pe rol care are ca obiect aşa-zisele investiţii pe care le-ar fi făcut el la stadion. Cum să continue procesul dacă se demolează stadionul? În al patrulea rând, ce terenuri predă, de fapt, primăria către CNI? Dacă stadionul trebuie demolat, este nevoie ca întregul teren din jur şi construcţia în sine să aparţină primăriei. Or, primăria susţine că a preluat, prin hotărâre de consiliu, de la Direcţia Judeţeană pentru Sport Dolj mai multe bunuri, printre care pista de atletism. Primăria, în mod intenţionat, se face că uită un aspect foarte important şi în privinţa acestui lucru i-a atras atenţia şi CNI: hotărârea de consiliu nu este suficientă pentru ca pista de atletism, de exemplu, să treacă în proprietatea oraşului, ci este doar un prim pas. Actul care schimbă proprietarul unui bun aparţinând statului este guvernul, iar acest lucru se face prin hotărâre de guvern. A emis guvernul o hotărâre prin care să predea pista primăriei? Noi nu am auzit de aşa ceva şi nici primăria nu a spus nimic despre acest lucru. Într-o atare situaţie, cum poate atunci primăria să predea CNI în folosinţă gratuită stadionul, dacă nu este, oficial, proprietara pistei? Într-un răspuns trimis GdS în octombrie 2013, CNI aduce primăria cu picioarele pe pământ în privinţa investiţiei în noul stadion.
„Predarea de către Primăria Craiova, respectiv preluarea în folosinţă gratuită de către CNI a imobilului (stadion şi teren aferent), care trebuie să fie liber de orice sarcini, se va face pe bază de protocol la momentul la care CNI SA va demara procedura de achiziţie publică pentru realizarea investiţiei (…). Acest lucru se va întâmpla după aprobarea investiţiei şi obţinerea surselor de finanţarea pentru aceasta“, spunea CNI.
Ce avem până acum? Nimic, doar promisiuni. Stadionul nu a fost preluat de CNI dintr-un motiv foarte simplu. Investiţia nu a fost aprobată, sursele de finanţare încep să scadă (oricare ar fi fost ele, nu s-a prezenta nimic oficial – n.r.), iar demararea procedurii de achiziţie este departe.
Cine este CNI
În plus, se ridică altă problemă. Poate CNI să construiască stadioane? Potrivit site-ului propriu de internet, CNI SA derulează zece programe de interes public şi social. Printre acestea, la capitolul sport, se regăsesc construirea bazinelor de înot, patinoarelor şi a sălilor sportive. CNI este societatea prin care s-a finalizat Sala Polivalentă din Craiova. Nicăieri nu apar stadioane. Arena Naţională din Capitală a fost construită din fonduri ale Primăriei Bucureşti şi FRF, iar arena din Cluj – din fonduri ale guvernului şi ale consiliului judeţean, în cea mai mare parte.
Şi ar mai fi un aspect. CNI este o societate pe acţiuni. Potrivit actului constitutiv, „CNI desfăşoară activităţi de interes public în scopul obţinerii de venituri pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare. Către administraţia publică, predarea unui bun se face prin protocol, cu titlu gratuit. Ca orice SA, CNI are acţionari. Cine sunt aceştia? Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa, Administraţia Porturilor Dunării Maritime Constanţa, SCNFR Marfă şi Aeroportul Otopeni. Cel puţin aşa era în statutul CNI la înfiinţare, în 2001.
