http:http://www.youtube.com/watch?v=ON1qOcANunQ
Localnicii din comuna doljeană Întorsura îşi duc viaţa liniştiţi în acest colţ de lume: unii stau la cârciumă, iar alţii sunt cu sapa în mână. Câţiva dintre ei muncesc la singura fermă de dimensiuni mai mari existentă în zonă.
Departe de zona urbană şi de căile de comunicaţie importante, o comună restrânsă se zbate între sărăcie şi problemele cotidiene, care se învârt în jurul lipsei locurilor de muncă şi a faptului că populaţia este extrem de îmbătrânită. Vatra strămoşească este păstrată de bătrâni, majoritari în Întorsura din cauza migraţiei tinerilor către zonele care le oferă siguranţa zilei de mâine.
Înregistrată ca şi comună pe 7 aprilie 2004 (înainte fusese un sat ce aparţinea de Radovan), Întorsura are 873 de locuinţe şi 1.750 de locuitori. „Majoritatea sunt de vârsta a treia. Comuna este destul de îmbătrânită. Tinerii lucrează la societatea Agrifarm, când mai are nevoie de ei, iar unii şi ca zilieri“, aşa şi-a început istorisirea primarul localităţii Întorsura, Constantin Camen.
În comună nu este apă curentă şi nici canalizare, dar se aşteaptă fonduri de la guvern pentru forarea de puţuri şi introducerea apei la robinet în localitate. Investiţia s-ar ridica la 4,5 milioane de lei şi ar presupune realizare unei reţele de apă care să se întindă pe 20 de kilometri, respectiv forarea a două puţuri de mare adâncime (180 de metri). Asfalt există doar în centrul comunei, dar primarul Camen a precizat că toate uliţele satului sunt pietruite, astfel că „orice cetăţean poate merge prin comună şi vara, şi iarna“. Există proiecte depuse şi pentru canalizare, şi pentru asfaltarea uliţelor comunei, pe OG nr. 7, dar nu ştie când vor veni banii.
Cu un buget de 1,2 milioane de lei pe an (cu tot cu alocările de la Consiliul Judeţean Dolj) şi cu toate că încasarea veniturilor proprii ale comunei este destul de bună, banii sunt insuficienţi, a spus edilul-şef al comunei. Investiţiile începute anul trecut au consumat resursele financiare: renovarea primăriei, repararea acoperişului Şcolii „Nicolae Gh. Popescu“, al grădiniţei din localitate, introducerea apei curente în şcoală. Chiar dacă nu au apă curentă, locuitorii din Întorsura au stadion modern de fotbal, cu instalaţie de nocturnă, vestiare, duşuri, gazon, pe care urmează să evolueze echipa locală, AS Agrifarm. Investiţia totală este de 590.000 de lei, dar mai trebuie instalate tribunele.
„Nu sunt bani!“
Târgul de săptămână modernizat recent aduce mulţi comercianţi şi cumpărători deopotrivă. „E bun târgul. Vin oameni cu haine, cu alimente, cu câte şi mai câte. Se duce noru-mea la târguit, dar eu nu mă mai duc, că am 82 de ani“, a spus Dumitru Bârdău, care locuieşte la o aruncătură de băţ de locul unde a fost amenajat târgul din Întorsura. Lângă târg am întâlnit un consilier local. El repeta, aproape continuu, că localitatea duce lipsă de fonduri. „Nu sunt bani, doamnă! Nu mai sunt bani pentru iluminatul public din comună. Târgul acesta nu e terminat. Nu mai sunt bani! E sărăcie mare“, a menţionat Marinel Târziu. Primarul Camen a explicat că târgul urmează să fie extins şi să se construiască un spaţiu unde să se comercializeze brânzeturi şi lactate.
Pe uliţele satului, câţiva localnici ieşiseră cu sapa în mână să taie buruienile din faţa porţii, în timp ce alţii se întorceau cu căruţele de la câmp.
În afară de zilele de târg, viaţa comunei se animă în fiecare an pe 21 mai, de sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena, când se serbează Ziua Comunei, iar „fiii satului“ se întorc în locul de unde au plecat.
102 asistaţi social
„Avem 102 dosare de ajutor social. Sunt destul de multe, pentru că nu au oamenii unde să muncească şi nu au posibilităţi să fie mai înstăriţi“, a explicat primarul comunei. Pe marginea drumului, persoanele care iau ajutor social erau la săpat, tăiau iarba şi curăţau şanţurile. Pentru banii pe care îi primesc sub formă de ajutor social ei sunt obligaţi să presteze ore de muncă în folosul comunitaţii. „Cea mai gravă problemă a comunei este lipsa locurilor de muncă. Nu au unde să lucreze oamenii ca să scoată şi ei pâinea cea de toate zilele. Unii tineri au plecat la oraş. Pământul îl muncesc părinţii dânşilor, că nu prea le place tinerilor să lucreze pământul“, a arătat Constantin Camen. În afară de o brutărie, câteva magazine, baruri şi o fermă nu există alte firme în comună.
Paradoxul românesc: mulţi la cârciumă, puţini la muncă
Din punct de vedere economic, cea mai mare concurenţă existentă în Întorsura este în domeniul cârciumilor, situate una lângă alta. Muşteriii dau năvală încă de la primele ore ale dimineţii. La una dintre ele, la ora 10.30, câţiva bărbaţi îşi înecau amarul între câteva beri, o cafea, un suc şi o gură de tărie. Întrebat care este cea mai gravă problemă a localităţii, nea Ştefan Şoşea, unul dintre bărbaţii care stăteau pe băncuţă în faţa crâşmei, ne-a explicat câteva lucruri despre situaţia economică a localităţii: „Stăm slab cu locurile de muncă, slab de tot. Nu avem unde să ne angajăm. Eu am 75 de ani, dar pentru tineret e o problemă, că nu are unde să se ducă. Îi ţinem vagabonzi prin sat“. Un partener de pahar al lui nea Ştefan, mult mai tânăr, a spus că lucrează prin Italia când el, când soţia lui. „Nu am loc de muncă momentan, dar eu mai lucrez prin Italia. Mai am câteva animale pe aici şi acum stau eu trei luni în ţară, apoi trei luni soţia. Facem cu rândul, că avem gospodărie şi să nu o lăsăm. (…) Comuna e cum e…, nu sunt locuri de muncă, sărăcie e… Ca peste tot!“, a explicat Ion Mic.
Un antreprenor confirmă: unora
nu le place munca
Singurul investitor mare din comună este Agrifarm, societate deţinută de Andreas Friedman, un neamţ care nu a mai plecat de aici din 1995. Acesta a ales Întorsura, spune el, pentru că pe atunci era o localitate cu o natalitate ridicată, deci cu potenţial. Agrifarm lucrează 2.200 de hectare de teren din comună, dintre care circa 200 sunt proprietate privată, dar şi teren luat în arendă de la comunele din jur. În total, Friedman lucrează 3.600 de hectare. „Din 1995 am afaceri în România. Am avut investiţii în domeniul agroalimentar şi în industria agroalimentară şi de 12 ani avem ferma aceasta la Întorsura. La început a fost o fermă mai mică, iar ulterior a devenit o fermă mărişoară, astfel că acum lucrăm 3.600 de hectare din patru comune“, a povestit Andreas Friedman.
În ciuda faptului că localitatea se confruntă cu o lipsă acută de locuri de muncă, singurul investitor din comună susţine că găseşte cu greu oameni care să lucreze la ferma sa. În condiţiile în care are nevoie uneori şi de câte 70-100 de angajaţi ca zilieri, în plină campanie (nu la recoltare, ci la alte lucrări), Friedman nu găseşte forţa de muncă necesară, chiar dacă 102 locuitori sunt înscrişi la ajutor social, la primărie. „Nu este forţă de muncă bună, să zicem aşa. Nici nu vor să muncească. Este vorba şi de o populaţie îmbătrânită. Unii vor să lucreze mai puţin, alţii tocmai când am eu nevoie au şi ei nevoie, au câte o palmă de pământ pe care să o lucreze. Le dăm bani pentru munca prestată şi au şi o masă asigurată din partea noastră“, a explicat, oarecum diplomatic, Andreas Friedman, care a adăugat că prin acţiunile sale se dezvoltă şi comunitatea, nu doar compania pe care o are la Întorsura.
„ECO Şcoala“, un proiect ce umple inimile copiilor din Întorsura
În şcoala din comună învaţă 112 elevi şi 46 de micuţi sunt la grădiniţă. Şcoala era în straie de sărbătoare zilele trecute, când tinere îmbrăcate în costume naţionale aşteptau, cu pâine şi sare, oaspeţi din Bucureşti, de la Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie. „Este un proiect mondial, «ECO Şcoala», şi sunt implicate toate cadrele didactice şi elevii din şcoală. Proiectul presupune educarea copiilor în vederea protecţiei mediului, curăţarea spaţiului verde şi întreţinerea lui. Am făcut ecologizarea zonei de pădure şi au fost plantaţi 150 de puieţi de pomi“, a declarat Emil Bogdan Nicolae, coordonatorul proiectului „ECO Şcoala“ şi profesor de biologie la Şcoala din Întorsura.
Elevii şi cadrele didactice pregătiseră o expoziţie de obiecte realizate din materiale refolosibile. Copiii au creat păsări din hârtie folosind tehnica origami, copaci artificiali, vaze din hârtie frumos colorată etc. „Expoziţia este un eveniment inedit pentru copii, dat fiind faptul că este o modalitate de a evada din cotidian (…). În ceea ce priveşte proiectul «ECO Şcoala», avem alături de noi şi autorităţile locale, care includ şi plantaţia de duzi în acest proiect. Este o atmosferă verde“, a afirmat directoarea şcolii, Mădălina Cârstocea. Ştefania Preda este elevă a şcolii. Ea a creat o lebădă din hârtie (în tehnica origami), la care a lucrat o săptămână. Toţi elevii îşi doresc ca şcoala lor să fie ECO, acesta fiind un trend, o modă care îi scoate pe cei mici din monotonia cotidiană a vieţii la ţară.
Nu toate merg
ca pe roate…
De-a lungul timpului, s-au creat tensiuni între primar şi directoarea şcolii, tensiuni care s-ar fi rezolvat pe parcurs, după cum spun cei implicaţi. „Avem o problemă cu punerea centralei la şcoală. Eu am luat 22 de calorifere din Bulzeşti, ca să pot introduce în şcoală centrala. Doamna directoare de la şcoală nu a vrut să colaboreze cu mine, că a zis că eu am lucrat cu cămătari cu toate firmele cu care am lucrat. Au fost nişte probleme, că nu făcusem recepţiile finale. A venit Curtea de Conturi şi am remediat deficienţele. Nu am ştiut. Sunt în proces cu firmele respective. Eu am adus deja o firmă care să-i facă proiectul la şcoală, să băgăm centrală, şi aştept să se facă studiul de fezabilitate, iar până în 15 septembrie sper să băgăm centrală la şcoală. E firma care mi-a făcut acoperişul la primărie. La următoarea rectificare de buget aşteptăm să primim banii“, a arătat primarul localităţii.
Camera de Conturi Dolj a avut un cuvânt greu de spus în acest caz, considerând că primăria a făcut plăţi nelegale pentru lucrările de la şcoală. Şicanele dintre cei doi par să fi luat sfârşit, iar lucrările să fi fost recepţionate, într-un final. Acum, directoarea şcolii, Mădălina Cârstocea, a dat de înţeles că apele s-au calmat şi că există înţelegere cu edilul comunei în ceea ce priveşte montarea unei centrale în unitatea de învăţământ: „Centrala termică se va monta anul acesta. Este o necesitate a şcolii. Avem o colaborare bună cu primăria şi cu domnul primar, iar divergenţele s-au rezolvat (…)“. Rămâne de văzut cum se vor încheia investiţiile şi procesele primăriei cu firmele care au lucrat în zonă.
Către miezul zilei am părăsit localitatea Întorsura, dar nu puteam să nu remarcăm o ultimă frază a primarului Constantin Camen, referitoare la consăteni: „Toţi vor să fie primari, doamnă! Au fost nouă candidaţi la funcţia de primar“.
Duzii seculari conturează istoria comunei Întorsura
Pe o suprafaţă de cinci hectare, o plantaţie de duzi veche „de când lumea“ se întinde semeaţă. Copacii au o vechime de 120 de ani, dar au dăinuit semeţi peste ani. Pe vremea comunismului, duzii erau utili pentru creşterea viermilor de mătase, dar la ora actuală nimeni din comună nu se mai ocupă de aşa ceva, astfel că frunzele de dud nu mai au întrebuinţare. Copacii seculari au o circumferinţă impresionantă, iar din loc în loc cei care s-au uscat au fost înlocuiţi cu puieţi. Din nefericire, aceştia au fost furaţi „peste noapte“, după cum a explicat edilul-şef al comunei, Constantin Camen.
Oaspeţii din Germania vor fi plimbaţi „regeşte“ cu căruţa prin comună
La ora la care noi ne aflam în comună, acolo se făceau aranjamentele necesare pentru a se găsi cai frumoşi şi căruţe arătoase care să fie împodobite. Atelajele urma să fie folosite zilele acestea, când în comună sunt aşteptaţi 40 de oaspeţi din Germania. „Germanii vin în vizită la Agrifarm şi îi vom plimba prin comună şi prin împrejurimi cu căruţele trase de cai, pentru ca aceştia să vadă frumuseţile din zona noastră. Căutăm să pregătim zece cai frumoşi“, a spus edilul comunei. Investitorul neamţ a confirmat că aşteaptă oameni de afaceri din Germania, care vor vizita comuna şi ferma sa la acest sfârşit de săptămână.
