Surse din sistemul sanitar au confirmat pentru HotNews.ro că în prezent se lucrează la o astfel de lege, după ce Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială au cerut în mod explicit un nou proiect normativ în acest domeniu. Potrivit surselor, Ministerul Sănătăţii este scindat în două tabere: una care susţine realizarea noii legi şi una care promovează introducerea de amendamente. În urmă cu o zi, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, anunţa: „În lunile următoare, guvernul va elabora o propunere de reformă definitivă“.
În prezent, specialişti în domeniu lucrează la o nouă Lege a sănătăţii, care are susţinerea preşedinţiei, au declarat pentru HotNews.ro surse din cadrul sistemului. Dacă va fi realizată, legea va însemna schimbarea macazului sistemului sanitar de la un sistem bazat pe servicii sociale de sănătate, cum este modelul scandinav, la unul construit pe model american.
Ce se poate schimba
Una dintre schimbările importante pe care această Lege a sănătăţii le prevede este o permisivitate crescută pentru privaţi, pe tot sistemul, conform surselor HotNews.ro. De altfel, în această zonă există precedente de presiune: în 2010, cinci parlamentari PDL au iniţiat un proiect de lege care să deschidă sistemul medical privatizării, proiect ce nu a trecut în parlament. O altă modificare pe care Legea sănătăţii ar putea să o impună se referă la definirea pachetului de bază. Potrivit surselor citate, în prezent, la acest pachet de bază lucrează şi o echipă formată din experţi străini. Pe fiecare specialitate se va realiza un astfel de pachet de bază, însă cel mai probabil el nu va fi gata până la finalul anului, au declarat pentru HotNews.ro surse din cadrul sistemului medical. Pachetul de bază se referă la serviciile medicale cuprinse în asigurarea medicală obligatorie şi de care vor beneficia toţi asiguraţii. Definirea pachetului de bază are ca obiectiv delimitarea strictă a serviciilor furnizate de spitale prin asigurarea obligatorie. „Toată lumea ştie de acest pachet de servicii de bază, doar că nu au avut până acum curaj să-l implementeze pentru că aduce nişte costuri politice“, a declarat Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
A treia modificare importantă pe care noua Lege a sănătăţii ar putea să o aducă este statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. În acest sector, în prezent există trei variante de lucru, susţin sursele citate. Una dintre variante este plasarea CNAS în subordinea Ministerului Sănătăţii. Discuţia pe această alternativă a fost demarată la începutul anului 2011, când Ministerul Sănătăţii a încercat să modifice structura de conducere a CNAS, dar nu a reuşit. A doua variantă se referă la desfiinţarea Casei şi transformarea ei într-un trust care să aibă doar rolul de a da banii, pâinea şi cuţitul fiind în mâinile Ministerului Sănătăţii. A treia variantă este să rămână CNAS cu statutul de acum.
Guvernul, pregătit să intervină pe lege
Potrivit surselor, este puţin probabil ca până în septembrie să se schimbe situaţia CNAS. Potrivit surselor din cadrul sistemului sanitar, această Lege a sănătăţii la care se lucrează în prezent prevede privatizarea Casei şi spargerea ei în mai multe case privatizate, pe model german. În cazul în care conducerea Ministerului Sănătăţii se va opune scrierii acestei legi, atunci executivul va introduce o serie de amendamente la actuala lege aflată în vigoare. În acest moment, sursele citate susţin că opinia predominantă în Ministerul Sănătăţii este să nu se realizeze o nouă lege, ci să se meargă pe amendamente. În cazul în care majoritatea celor din minister va avea câştig de cauză şi vor fi introduse amendamente la legea existentă, în toamnă vor intra în vigoare normele de taxare clawback în varianta ministerului, nu a Casei de Sănătate, care cere 90%, potrivit surselor citate. Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, reprezintă o taxă pe cifra de afaceri a producătorilor de medicamente din comercializarea medicamentelor compensate. Propunerea Ministerului Sănătăţii este ca această contribuţie să fie plătită de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă (APP) a medicamentelor incluse în programele naţionale de sănătate şi a medicamentelor folosite în tratamentul ambulatoriu, pe bază de prescripţie medicală. Conform proiectului ministerului, contribuţia este de 60% din diferenţa dintre suma trimestrială decontată în anul în curs şi cea din aceeaşi perioadă a anului 2009 din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate a contravalorii medicamentelor. Propunerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este ca această taxă să fie de 90% şi să fie plătită doar de medicamentele protejate prin brevet.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi, în cadrul unui interviu la Radio România Actualităţi, că speră „ca în toamnă guvernul să înainteze parlamentului noua Lege a sănătăţii“. „Acum, un spital nu poate beneficia de implicarea firmelor private în finanţarea lui“, a precizat preşedintele. „Guvernul şi-a asumat răspunderea pe Legea educaţiei, iată că a început implementarea ei. Probabil, acelaşi lucru trebuie făcut şi legat de sănătate. Proiectul noii Legi a sănătăţii, care are la bază raportul comisiei prezidenţiale, va fi pus la dispoziţia guvernului. Executivul îl va discuta, îl va dezbate şi poate că-l va adopta până la sfârşitul anului“, a declarat preşedintele.
Luni, 1 august, şi şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, vorbea despre „o regândire fundamentală a serviciilor publice şi a finanţării din sectorul sanitar“. „În lunile următoare, guvernul va elabora o propunere de reformă definitivă, până atunci urmând să fie luate unele măsuri urgente, care să asigure achitarea facturilor şi furnizarea de servicii celor ce au nevoie“, anunţa oficialul Fondului. Potrivit acestuia, „o regândire fundamentală a serviciilor publice şi a finanţării din sectorul sanitar va fi esenţială pentru a se decide care va fi nivelul serviciilor pe care sistemul public de sănătate îşi permite să le ofere şi rolul pe care l-ar putea juca o asigurare privată care să acopere serviciile şi medicamentele care nu sunt acoperite de asigurarea de bază oferită de stat“.
