Numărul zonelor cu alunecări şi prăbuşiri de teren este în creştere în judeţul Gorj. Potrivit Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Gorj, în prezent sunt monitorizate 128 de zone care prezintă alunecări şi prăbuşiri de teren, în creştere faţă de anul trecut. Victor Anca, arhitect şi şef al Grupului de suport tehnic pentru managementul situaţiilor de urgenţă, a declarat că, potrivit unei scheme întocmite de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Gorj cu riscurile teritoriale de la nivelul judeţului, au fost evidenţiate 57 de localităţi în care au fost identificate cele 128 de zone cu alunecări şi prăbuşiri de teren.
De la începutul acestui an, şapte localităţi au fost afectate de alunecări de teren, dintre acestea două fiind reactivate şi cinci nou-apărute. Cele reactivate sunt în comunele Negomir şi Roşia de Amaradia, acolo unde au fost înregistrate şi cele mai grave probleme, iar cele nou-apărute sunt în comunele Vladimir, Berleşti, Dragoteşti, Crasna şi Samarineşti. Pentru consolidarea terenurilor afectate, comunele Negomir, Roşia de Amaradia şi Vladimir au primit recent de la guvern suma de 1,9 milioane de lei.
Hărţi de risc
Totodată, pentru zece localităţi din judeţul Gorj vor fi realizate hărţi de risc. În urma analizei situaţiilor de urgenţă produse de alunecările de teren din ultimii ani şi a efectelor acestora asupra populaţiei şi infrastructurii s-a stabilit că respectivele comune şi oraşe sunt predispuse la astfel de evenimente. „Este vorba despre comunele Roşia de Amaradia, Negomir, Mătăsari, Bustuchin, Prigoria, Samarineşti, Logreşti, Băleşti, Vladimir pentru alunecări de teren, şi municipiul Târgu Jiu – pentru cutremure. Toate primăriile din aceste localităţi trebuie să achite o sumă de aproximativ 100.000 de lei pentru hărţile de risc. Întrucât costul este destul de ridicat, considerăm că trebuie ca prioritatea localităţilor în vederea întocmirii documentaţiei să fie stabilită de către CJSU Gorj, urmând ca finanţarea să fie realizată de consiliul judeţean, la solicitarea primăriilor“, a declarat arhitectul Victor Anca.
