Subofiţerul doljean, acum în rezervă, este acuzat că a sustras 10.000 de lei din seiful Trezoreriei Calafat, chiar în timp ce păzea instituţia de… hoţi.
Tribunalul Militar Timişoara urmează să judece, pe 6 octombrie 2010, dosarul unui jandarm doljean acuzat că a jefuit Trezoreria Calafat, chiar în timp ce se afla în misiune de pază a acestei instituţii. Fapta pentru care a fost pus sub acuzare sergentul-major Marius Petrişor Neaţă s-a petrecut pe 20 martie 2009.
Vitamine cu amprente
În acea vreme, sediul Trezoreriei Calafat era asigurat cu pază militară nonstop, asigurată de subofiţeri ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj – Detaşamentul 4, în schimburi de câte 12 ore. Pe timpul zilei, de pază era un singur jandarm, iar pe timpul nopţii dispozitivul includea doi jandarmi (unul în interior şi altul în exteriorul clădirii).
În cadrul instituţiei sunt amenajate două casierii – una destinată operaţiunilor cu monedă, iar cealaltă – casieria-tezaur – destinată păstrării în siguranţă a sumelor de bani. Cele două casierii sunt dotate cu alarmă, sistem de supraveghere video şi acces cu cartelă magnetică. Potrivit procedurilor de lucru, la terminarea programului cele două casierii sunt închise, iar sistemul de alarmă este activat. Aşa s-a întâmplat şi vineri, 20 martie 2009, la ora 16.00.
Luni, 23 martie, la reluarea programului, procedându-se la inventarierea monetarului, s-a constatat că din casieria-tezaur lipseau 10.000 de lei. În urma verificărilor, s-a stabilit că, de vineri după-amiază şi până luni dimineaţă, nici o altă persoană nu a pătruns în Trezorerie, cu excepţia celor care au efectuat paza. Verificând istoricul accesului, s-a descoperit şi că, în vinerea respectivă, cartela de acces a referentei Opriţa Cioroianu ar fi fost folosită de şase ori, iar uşile seifului ar fi fost deschise de cinci ori.
Cum era normal, anchetatorii au luat-o la întrebări pe Opriţa Cioroianu. Aceasta a susţinut însă că nu şi-a folosit niciodată cartela de acces, care ar fi, de fapt, un soi de cartelă de rezervă a colegilor şi pe care o ţinea în sertarul biroului. Următorul pas a fost legătura dintre cartelă şi sergentul Neaţă, care a fost făcută pe baza unor amprente descoperite nu pe cartela din sertarul referentei, ci pe un tub de… vitamine, aflat lângă cartela de acces, în acelaşi sertar. Urmele papilare semănau teribil de tare cu amprentele jandarmului. Cum Opriţa a susţinut că nu l-a servit niciodată cu vitamine pe jandarm, concluzia a fost că subofiţerul a cotrobăit în sertarul cu pricina.
Scenariul jafului
Pe baza tuturor probelor adunate vreme de mai mult de un an, procurorii militari craioveni – care au efectuat ancheta în acest caz – au stabilit că în vinerea respectivă, după ora 16.00, când tot personalul trezoreriei plecase acasă, sergentul-major Neaţă s-a uitat o vreme la televizor, aşezat chiar la biroul referentei Opriţa Cioroianu. Cum sertarul de la birou nu era închis, jandarmul ar fi putut să ia de acolo cartela magnetică a casierei, cu care să deschidă seiful de lângă birou, de unde putea să ia una dintre cheile necesare intrării în casieria-tezaur. În acelaşi sertar de la biroul casierei s-ar fi aflat şi o dublură a cheii de la uşa biroului directoarei Clemenţa Zăvălaş, de unde jandarmul ar fi luat celelalte două chei necesare intrării în seiful trezoreriei (cea a directoarei Zăvălaş şi cea a casierei Antonie).
Folosind aceeaşi cartelă magnetică, jandarmul – susţin procurorii – a deschis uşa holului de acces către tezaur. A ajuns apoi la panoul de comandă al sistemului de alarmă, de unde ar fi dezactivat alarma, tastând un cod de patru cifre – neschimbat de mult şi pe care agenţii de pază îl puteau afla oricând, urmărindu-i pe angajaţii trezoreriei care intră de mai multe ori pe zi în încăperea blindată. După dezactivarea alarmei, uşa putea fi deschisă cu cele trei chei, iar jandarmului nu-i mai rămânea decât să-şi însuşească un pachet de 100 de bancnote a câte 100 de lei. Apoi ar fi refăcut circuitul invers, punând toate cheile la loc. Cât despre alarmă, aceasta s-a reactivat în mod automat, în momentul închiderii uşii blindate de la casieria-tezaur.
Lipsa banilor a fost observată abia luni dimineaţă, la ora 9.00, de casiera Liliana Antonie, care a leşinat când a văzut că-i lipsesc 10.000 de lei. Pentru că avea în gestiune suma de bani, femeia a făcut un efort financiar pentru a pune la loc, din propriul buzunar, suma lipsă, iar apoi s-a constituit parte civilă în dosarul jandarmului cercetat.
Test picat la poligraf
În faţa procurorilor militari, Neaţă a declarat că, în ziua de 20 martie, nu a pătruns în instituţie nici o altă persoană după ora 16.00, când s-a terminat programul la trezorerie, însă nu-şi explică faptul că sistemele de supraveghere au înregistrat mai multe intrări-ieşiri în cele două casierii. El susţine că nu a pătruns în cele două casierii şi nu a sustras nici o sumă de bani. În urma testării cu aparatul poligraf (detectorul de minciuni), a reieşit că jandarmul nu este sincer, ci prezintă un comportament simulat.
Procurorii militari craioveni au considerat că au suficiente probe împotriva lui, dispunând trimiterea sa în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat şi călcare de consemn. Pe 9 septembrie, la primul termen de judecată, acuzatul a cerut amânarea cauzei pentru pregătirea apărării.
Demisie
Chiar în după-amiaza zilei de 23 martie 2009, la câteva ore după ce a fost descoperită sustragerea sumei de 10.000 de lei din casieria Trezoreriei Calafat, Marius Petrişor Neaţă şi-a depus demisia din funcţia de subofiţer al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj.
