Din peste şapte milioane de hectare cultivate cu cereale, doar 560.000 sunt irigate.Guvernanţii s-au trezit să pregătească o strategie pentru combaterea secetei în pragul calamităţii.
Chiar dacă se preconiza încă de la începutul anului că 2009 ar putea fi unul secetos, guvernanţii au aşteptat ca seceta să se instaleze pentru a lua în calcul o strategie a sistemelor de irigaţii. Astfel, liderii coaliţiei au decis ca ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, să prezinte miercuri, în şedinţa de guvern, o strategie de urgenţă care să prevadă extinderea sistemelor de irigaţii, având în vedere prognoza de secetă, a anunţat ieri vicepremierul Dan Nica, după şedinţa coaliţiei. „Ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, a preluat mandatul cu 60.000 de hectare irigate, iar acum am ajuns la 560.000. Suprafaţa este insuficientă, pentru că se anunţă o secetă foarte mare şi, dacă această prognoză se adevereşte, avem nevoie de măsuri suplimentare“, a spus Nica. El a arătat că în cadrul şedinţei coaliţiei s-a decis ca ministrul Ilie Sârbu să prezinte miercuri în guvern o strategie de urgenţă pentru extinderea, acolo unde este posibil, a sistemelor de irigaţii şi pentru punerea acestora în funcţiune, astfel încât suprafeţele irigate să fie cât mai mari. Ilie Sârbu spunea săptămâna trecută că seceta şi îngheţul au calamitat peste un milion de hectare cultivate cu cereale în toamnă şi primăvară, din suprafaţa totală de şapte milioane de hectare.
El anunţa posibilitatea declarării stării de calamitate. „Din ceea ce s-a centralizat la minister până în dimineaţa aceasta, avem afectate 1-1,054 milioane de hectare, unele în proporţie de peste 50%, iar altele sub acest procent. Vom lua legătura cu Institutul Naţional de Meteorologie. Ei sunt cei care pot emite documentaţia, ca să putem declara stare de calamitate. Oricum, vom avea calamitate, pentru că iunie se anunţă cea mai secetoasă lună“, afirma Sârbu. Ministrul a declarat că seceta nu va determina creşterea preţului produselor alimentare şi că efectele acesteia nu se resimt.
Programul de irigaţii vine prea târziu
Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) susţine că acest program de irigaţii vine prea târziu şi nu mai poate salva nimic din culturile afectate deja. „Starea de calamitate este iminentă, seceta s-a instalat deja pe multe suprafeţe cultivate, mai ales în sud-estul ţării, aşa că nu văd cum ar mai salva acest program suprafeţele agricole afectate. Noi avem nevoie de o strategie în toată agricultura, nu numai în sistemele de irigaţii, pentru că sunt probleme peste tot. Dacă s-ar extinde sistemele de irigaţii ar fi foarte bine, dar pentru culturile de anul viitor, că acestea de acum sunt deja distruse. Oare de ce nu modernizează sistemele existente deja? Dacă ar fi reabilitate, ar putea ajunge la trei milioane de hectare irigate, şi nu doar 560.000, care şi astea sunt irigate pe hârtie“, a declarat Marcel Cucu, preşedintele LAPAR. Acesta a adăugat că punerea în funcţiune a canalului Siret-Bărăgan ar putea fi colacul de salvare pentru agricultură, doar că vom mai avea de aşteptat până se va face acest lucru. De aceeaşi părere este şi preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA), care ne-a spus că guvernanţii încearcă să caute un „ţap ispăşitor“ pentru faptele lor. „Cum să vii tu să faci o strategie a sistemelor de irigaţii, când seceta e deja instalată în multe zone din ţară? Ce să mai salvezi acum? Eu cred că aceşti indivizi din guvern încearcă să caute un ţap ispăşitor pentru faptele lor. Domnul Sârbu are foarte multe de făcut în agricultură, nu putem să-i cerem în doar patru luni de mandat să refacă ce au stricat alţii în 20 de ani“, a declarat, tot Dragoş Frumosu, preşedintele FNSIA.
Eficienţa sistemului este nulă
În plus, Dragoş Frumosu a menţionat că „nu avem despre ce program să vorbim când bugetul agriculturii este foarte mic“. „Şansa de realizare a acestui program este zero, nulă, pentru că nu ştiu cu ce bani se va face acest sistem. Pentru agricultură, 2009 ar putea fi anul în care o vom distruge în totalitate. Problema secetei, dar şi cea a despăduririlor ilegale au fost puse mereu, cu toate astea încă nu s-a făcut nimic. Sunt în Comisia de dialog social de la Ministerul Agriculturii de peste zece ani şi în fiecare an vorbim acelaşi lucru, cerinţele noastre sunt aceleaşi de la an la an şi cred că vor mai fi şi de acum încolo. Nimic nu se face, plecăm acasă doar cu promisiuni şi cu ele rămânem“, a subliniat preşedintele FNSIA.
Suprafeţele agricole sunt deja distruse
Marcel Cucu a declarat că „în acest moment sunt afectate majoritatea culturilor agricole, de la grâu la porumb şi aşa mai departe“. „În acest an vom avea şi grâu bun, şi grâu prost. Toate culturile agricole sunt în curs de uscăciune“, a explicat preşedintele LAPAR.
„În acest an vom avea o recoltă de 60% din ce am avut anul trecut, dacă nu şi mai puţin. Putem vorbi de o recoltă agricolă numai atunci când ea se află în hambare. Nu putem să facem estimări de la începutul anului, când nici nu sunt însămânţate terenurile, că ne putem trezi prin iulie cu o grindină şi sunt spulberate toate prognozele. Când se va anunţa starea de calamitate, oamenii va trebui despăgubiţi şi să văd atunci de unde va mai scoate guvernul alţi bani. Dar, ţinând cont de prognozele meteorologice, precum şi de faptul că în multe zone nu a mai plouat de foarte mult timp, culturile agricole de anul acesta sunt afectate aproximativ în totalitate“, a afirmat şi Dragoş Frumosu.
