Procurorii DNA au reuşit să descâlcească iţele afacerii ICA, un tun imobiliar al cărui „artizan şi beneficiar final“ a fost preşedintele fondator al PC.
Tribunalul Bucureşti a fixat pentru 6 ianuarie primul termen al procesului în care DNA l-a trimis în judecată pe liderul Partidului Conservator, Dan Voiculescu, alături de fostul ministru al telecomunicaţiilor, Sorin Pantiş, şi de alte 11 persoane, pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). În total, DNA a trimis pe 4 decembrie în judecată 13 persoane, considerând că privatizarea frauduloasă a ICA s-a făcut în folosul lui Dan Voiculescu şi s-a realizat prin subevaluarea bunurilor institutului cu suma de 7.796.198 de euro.
Afacere de partid
Voiculescu a intrat în proprietatea ICA printr-o acţiune de „căpuşare“ a acestuia, susţin procurorii, care arată că au fost înfiinţate firme în acest scop, ICA a fost transformat în societate pe acţiuni şi inclus apoi în portofoliul ADS, controlat de fostul PUR.
Potrivit rechizitoriului, citat de NewsIn, după includerea ICA în portofoliul Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) în 2002, funcţionarii Agenţiei au numit în Consiliul de Administraţie (CA) şi în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) apropiaţi ai lui Dan Voiculescu, respectiv membri ai fostului Partid Umanist Român (PUR). ADS nu a efectuat o reevaluare a institutului, în condiţiile în care terenurile erau evaluate la nivelul anului 1994, construcţiile – la nivelul anului 1998, iar mijloacele fixe şi titlurile de valoare nu au fost reevaluate.
Dan Voiculescu mai este acuzat de procurori că şi-a folosit influenţa politică pentru a obţine la un preţ derizoriu ICA, arătând că anunţul de privatizare a institutului nu a fost publicat în Monitorul Oficial, ci în cotidianul Independent. Procurorii DNA susţin că Dan Voiculescu „a fost artizanul şi beneficiarul final al operaţiunii prin care ADS a vândut pachetul de acţiuni pe care îl deţinea la societatea în cauză, la un preţ de 75 de ori mai mic decât valoarea comercială a acestuia“.
De la PUR la Romtelecom
În rechizitoriul întocmit de procurori se mai arată că, în 1991, Consiliul de Administraţie al Institutului de Chimie Alimentară (devenit, în 2002, Institutul de Cercetări Alimentare) a înfiinţat firma Bioprod, fără acordul Ministerului Agriculturii şi în asociere cu societatea cipriotă Crescent Comercial & Maritim Cyprus. Aceasta din urmă deţinea 51% din acţiunile Bioprod şi era reprezentată de Dan Voiculescu. Director la Bioprod a fost numit Gheorghe Mencinicopschi, membru PUR.
Potrivit rechizitoriului, prin Bioprod a fost posibilă trecerea unor terenuri şi clădiri aparţinând ICA la firme controlate de Voiculescu. Astfel, în iulie 1992, Consiliul de Administraţie al ICA a aprobat participarea GRIVCO la capitalul social al Bioprod şi cedarea către această firmă a 20% din capitalul social al Bioprod, astfel încât cota de participare a institutului a fost redusă la 39%. Ulterior, în decembrie 1992, Bioprod a obţinut autorizaţie de construcţie pentru o staţie-pilot de microproducţie în Băneasa, ce urma să fie ridicată pe 6.130 mp aparţinând ICA. În 1993, firma a fost transformată în societate pe acţiuni, iar la capitalul ei social au mai participat două societăţi ale lui Voiculescu. La finalul lui 1993, ICA a cedat nelegal în folosinţă Bioprod o parte din terenul pe care urma să fie construită staţia-pilot Băneasa. După şase ani, firma a vândut către GRIVCO imobilul finalizat pe terenul pentru care exista autorizaţie de staţie-pilot, la care se adaugă alte clădiri adiacente. Aceeaşi procedură a mai fost folosită şi în cazul altei construcţii de pe terenurile ICA.
Procurorii arată în rechizitoriu că pe terenurile ICA au fost ridicate, până la urmă, clădiri de birouri şi spaţii comerciale. Aceste imobile au fost vândute de
Bioprod către GRIVCO la un preţ de nimic, cu plata în 24 de rate lunare şi o perioadă de graţie de un an. Imobilele vândute ilegal şi fără ca institutul să încaseze contravaloarea lor au fost ulterior închiriate de GRIVCO către compania Romtelecom pentru 1.531.920 de dolari pe an, mai arată DNA.
Şi preşedinta PC, în vizorul DNA
Lidera PC, Daniela Popa, este vizată şi ea de procurorii anticorupţie într-un dosar disjuns din cel în care Dan Voiculescu a fost trimis în judecată, deoarece ea ar fi comunicat DNA date nereale despre membrii partidului cercetaţi pentru privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Daniela Popa ar fi cercetată pentru falsificarea unui înscris sub semnătură privată şi favorizarea unor persoane care au tăinut bunuri provenite din infracţiuni.
Preşedinta Partidului Conservator ar fi comunicat, în martie 2008, date nereale despre Sorin Pantiş, fost ministru al telecomunicaţiilor, şi Gheorghe Mencinicopschi, care, potrivit liderei PC, nu ar fi îndeplinit vreo funcţie în conducerea partidului, deşi erau membri ai Biroului Permanent.
Popa ar fi furnizat informaţii nereale şi despre Jean-Cătălin Sandu, de asemenea, deferit justiţiei, despre care ar fi declarat că este membru al partidului din 2005 şi că nu ar fi îndeplinit nici o funcţie în cadrul formaţiunii, deşi, potrivit declaraţiei de interese a acestuia, el deţinea funcţia de secretar executiv al PC, fiind membru din 2003. Potrivit propriilor declaraţii, Sandu a fost numit vicepreşedinte al AVAS la propunerea Biroului Permanent al PC prin decizia primului-ministru din august 2004.
