Cheltuielile de campanie ale candidaţilor la un loc în parlament cresc în condiţiile votului uninominal. Ele pot atinge 200.000 de euro pentru un candidat la Senat, limita legală fiind de 71.000 de euro. Uninominalul este mană cerească şi pentru firmele de consultanţă.
Votul uninominal îi va determina pe politicienii aspiranţi la un scaun de demitar să investească mai mult decât până acum în campaniile electorale, sumele necesare depăşind limitele impuse de lege. „Un candidat la deputăţie are voie să cheltuiască 50.000 de euro, iar un candidat-senator – 71.000. La nivel naţional, vorbim de sume de ordinul milioanelor de euro“, a spus Alin Bogdan, de la Multimedia Political Communication. Potrivit Ioanei Varsta, executive manager Red Apple Communication, pentru candidaţii care pornesc cu şanse şi doresc să le maximalizeze, costurile unei campanii electorale sunt de aproape 200.000 de euro. „Acesta este un nivel mediu care poate asigura succesul. Vom vedea şi excese bugetare, dar şi campanii ieftine, însă extrem de inteligente, care vor duce la succes“, a precizat Ioana Varsta.
Potrivit lui Alexandru Batagui, Simple PR, suma de campanie diferă şi în funcţie de zonă, astfel încât pentru Bucureşti sau alte aglomerări urbane costurile sunt mai mari. „În linii mari, putem vorbi de aproximativ 100.000 de euro pentru un colegiu obişnuit. În Bucureşti sau în alte aglomerări urbane, aceste costuri vor fi ceva mai mari. Pe de altă parte însă, contează foarte mult şi conlucrarea între candidaţii din mai multe colegii, dar, mai ales, între candidatul pentru Camera Deputaţilor şi cel pentru Senat, care acţionează în acelaşi colegiu. Sunt multe costuri care pot fi reduse, fără a afecta campania fiecăruia. Mă gândesc aici, în primul rând, la cheltuielile pentru realizarea studiilor sociale, dar şi la alte acţiuni, precum mitingurile şi concertele sau alte evenimente electorale“, a declarat Alexandru Batagui.
Uninominalul măreşte sumele pentru contactul cu „masele“
Potrivit lui Alin Bogdan, majoritatea resurselor financiare destinate campaniilor electorale sunt alocate publicităţii media, machete în ziare, clipuri TV sau radio.
De asemenea, votul uninominal îi va determina pe candidaţi să îşi redirecţioneze importante resurse financiare de la publicitatea electorală de masă către activităţile ce presupun contact nemijlocit cu alegătorii, concerte, vizite, evenimente, întâlniri cu alegătorii. „Desigur, cea mai mare parte se duce în spaţiul publicitar şi în producţia electorală, inclusiv obiectele promoţionale. Urmează apoi, în părţi aproximativ egale, costurile pentru organizarea evenimentelor electorale, cercetările sociale şi serviciile de consultanţă. Cred că o consecinţă imediată a introducerii sistemului de vot uninominal va fi redirecţionarea unor resurse importante de la publicitatea electorală de masă, şi mă refer aici în special la mediile naţionale – către acţiunile ce presupun contactul nemijlocit cu alegătorii, respectiv evenimentele, concertele, vizitele şi întâlnirile cu alegătorii“, a arătat Alexandru Batagui. La rândul său, Ioana Varsta a comentat că sumele investite în campaniile electorale depind şi de structura colegiului: în colegiile urbane o parte consistentă din buget va fi alocată costurilor media, în vreme ce în colegiile rurale, în materiale promoţionale.
„Restul costurilor se împart în funcţie de candidat. Unii investesc consistent în cercetare şi consultanţă, alţii preferă să coopteze foarte mulţi militanţi care să ajungă de mai multe ori în fiecare gospodărie din propriul colegiu. În fapt, modul în care este structurat bugetul de campanie reflectă foarte bine care este atitudinea omului politic respectiv faţă de politic“, a spus executive manager Red Apple Communication.
Fiecare candidat are propriul staff de campanie
Altă schimbare pe care o aduce introducerea votului uninominal este faptul că tot mai mulţi candidaţii vor apela la serviciile unor firme de consultanţă. „Înainte, relaţiile se desfăşurau între firma de consultanţă şi structurile centrale sau la nivelul unui judeţ, iar campaniile erau susţinute în principal de liderii care ocupau poziţiile eligibile din fiecare circumscripţie electorală. Acum însă, fiecare candidat are nevoie de propriul staff de campanie şi implicit de propriul consultant în comunicare politică“, a precizat Alexandru Batagui.
La rândul său, Ioana Varsta a explicat că impactul noului sistem de vot este unul major asupra strategiilor electorale, din cauza faptului că, în acest moment, ar trebui angrenat un număr mult mai mare de persoane într-o campanie electorală pentru alegerile parlamentare, la nivel de judeţ. Acesta a menţionat că, potrivit vechiului sistem electoral, cel pe listă, bazându-se pe previzionările prealabile, fiecare partid ştia câţi parlamentari erau eligibili şi, practic, doar capetele pe listă erau cele care se implicau, în mod real, în campanie, având un staff la nivel de judeţ, campania fiind gândită la nivelul judeţului, iar performanţa sau neperformanţa se măsura în abaterile de la previzionările iniţiale. „Acum, conform noului sistem electoral, fiecare partid trebuie să propună câte un candidat pentru fiecare colegiu, adică sunt necesari de două-trei ori mai mulţi candidaţi, cu capacitate de a aduna fiecare dintre ei voturi pentru partid. Pentru că de numărul total de voturi adunate de partid, prin candidaţii săi, depinde numărul de mandate care îi revin la nivel de judeţ. Din acest motiv, mulţi candidaţi apelează la firme de consultanţă în domeniul marketingului politic. Pentru că doresc să îşi maximalizeze şansele de a obţine un scor cât mai bun“, a mai spus aceasta.
Alin Bogdan, de la Multimedia Political Communication, a arătat că unul dintre motivele pentru care firmele de consultanţă sunt mai solicitate este că metodele de comunicare trebuie să se rafineze, deoarece oamenii sunt mai puţin dispuşi să iasă la vot, iar miza alegerilor a scăzut pentru mulţi români. „Trebuie să investeşti mai mult în a afla ce vor alegătorii să audă, pentru ca în ziua alegerilor să treacă pe la secţia de votare. Trebuie să fii din ce în ce mai inventiv“, a precizat acesta.
Consultanţii, nevoiţi să ţină candidatul pe „linia partidului“
Conform Ioanei Varsta, de la Red Apple Communication, un candidat ce apelează la serviciile unor firme de consultanţă nu are libertatea deplină de a-şi organiza campania. Aceasta trebuie să fie în concordanţă cu strategia pe care partidul respectiv îşi propune să o ducă la nivel naţional. „Un candidat nu se poate poziţiona în afara sau în contradicţie cu propriul partid, pentru că în acel moment el practic alege să nu beneficieze în nici un fel de apartenenţa sa politică. Situaţiile de acest tip sunt rare. Firma de consultanţă îi adaptează mesajele politice generale la contextul specific colegiului în care candidează şi la calităţile personale ale candidatului“, a spus aceasta. Alexandru Batagui a explicat că, dacă un candidat nu ţine seama de limitele de competenţă ale propriului partid, dacă nu are o campanie convergentă cu cea a formaţiunii din care face parte, acesta riscă să iasă din decor şi să nu fie credibil, existând riscul unei disonanţe nocive atât pentru partid, cât şi pentru candiat.
„În general, consultanţii externi sunt percepuţi de activul de partid ca un corp străin. Dar acest lucru e valabil şi în comunicarea comercială, unde PR-ul din interiorul unei companii va fi într-o anume relaţie concurenţială cu agenţia de comunicare. În mediu politic apar însă şi alte elemente de care trebuie să se ţină cont. Cel care candidează în numele unui partid trebuie să se menţină în universul discursiv al formaţiunii pe care o reprezintă. Dacă ne uităm pe scena politică, vedem că fiecare partid şi-a delimitat oarecum o arie de competenţă. E ceea ce în limbajul de specialitate se numeşte «poziţionare»: unii sunt mai legaţi de problema pensiilor, alţii, de reducerea fiscalităţii, iar alţii, de combaterea corupţiei“, a arătat Alexandru Batagui, de la Simple PR. Alin Bogdan, Multimedia Political Communication, a explicat că, dacă un candidat face abstracţie de mesajul sau de strategia naţională a partidului, acesta riscă să „cadă într-un păcat care-l va costa în ziua votului“.
