11.4 C
Craiova
miercuri, 29 mai, 2024
Știri de ultima orăLocalRemember: Elena Farago

Remember: Elena Farago

Astazi se comemoreaza 53 de ani de la moartea poetei Elena Farago, ale carei poezii au impresionat generatii de copii, decenii intregi. Copiii de azi si copiii de mâine, la serbari, vor continua sa recite din poeziile Elenei Farago, in special „Catelusul schiop“. Majoritatea scrierilor sale pentru copii sunt in versuri, insa Elena Farago este si autoarea unor carti in proza, la fel de apreciate, de-a lungul timpului, de cei mici: „Sa fim buni“ (aparuta in anul 1922), „Ziarul unui motan“ (1924) sau „Intr-un cuib de rândunica“ (1925). Elena Farago si-a dedicat talentul si energia creatiilor celor mici, numele acesteia fiind asociat exclusiv cu literatura pentru copii, una dintre cele mai dificile de scris.


Elena Farago s-a nascut pe 29 martie 1878, la Bârlad, numele adevarat al acesteia fiind Elena Paximade. Scoala si-a facut-o in orasul natal, la pensioanele Varlaam si Drouhet. Apoi a peregrinat prin tara, stabilindu-se definitiv la Craiova, unde a scris cea mai mare parte a operei sale. Volumul „Versuri“, scris la indemnul lui Nicolae Iorga, a fost incredintat Editurii Luceafarul, fiind foarte apreciat de criticii literari ai acelor vremuri. Au urmat volumele: „Soapte din umbra“ (1908), „Traduceri libere“ (1908), „Din taina vechilor raspântii“ (1913), „Soaptele amurgului“ (1920 – premiat de Academia Româna, „Poezii alese“ (1924), „Nu mi-am plecat genunchii“ (1926) si „Poezii“ (1937). In acelasi timp, a scris – cu daruire totala – literatura pentru copii, majoritatea volumelor fiind in versuri: „Pentru copii“ (volumul I a aparut in 1913, iar volumul II in 1920), „Copiilor“ (1913), „Din traista lui Mos Craciun“ (1920 – premiat, de asemenea, de Academia Româna), „Bobocica“ (1921), „Sa nu plângem“ (1921), „A ciocnit un ou de lemn“ (1943), „Intr-o noapte de Craciun“ (1944), „Patru gâze nazdravane“ (1944).


Pentru scrierile sale, Elena Farago a fost rasplatita cu multe distinctii. In afara de faptul ca a fost de doua ori laureata a Academiei Române, acesteia i s-a mai acordat Premiul Neuschotz – pentru „Ziarul unui motan“, Premiul International Femina (1924) si Premiul National pentru Literatura (1938). Nici Regele Carol al II-lea nu a ramas insensibil la realizarile scriitoarei, careia i-a decernat Medalia Bene Merenti – clasa I (pentru merite literare deosebite) si Ordinul Meritului Cultural – Cavaler clasa a II-a. In anul 1978, la propunerea UNESCO, Elena Farago a fost omagiata de aceasta institutie, la implinirea unui secol de la nastere, la peste doua decenii de la moartea sa, pe 4 ianuarie 1954.


In Craiova, in aceeasi curte cu sediul central al Bibliotecii Judetene „Alexandru si Aristia Aman“, este imobilul in care a locuit Elena Farago, devenit casa memoriala. Numita directoare a Fundatiei „Alexandru si Aristia Aman“ in septembrie 1921, poeta a condus – vreme de peste trei decenii – destinele acestui lacas de cultura. A avut contributii deosebite in ceea ce priveste regulamentul de organizare si de functionare a bibliotecii, fisarea cartilor si tinerea unei evidente corecte de aranjare a publicatiilor in rafturile bibliotecii, de completare a colectiilor prin achizitii si donatii.


Dupa preluarea conducerii fundatiei, poeta s-a mutat in casa care putea „servi drept locuinta personalului in serviciul bibliotecii si muzeului“, conform testamentului Aristiei Aman. Aici a trait Elena Farago alaturi de familia sa (sotul si copiii Coca si Mihnea) pâna la sfârsitul vietii sale si tot aici a scris majoritatea creatiilor sale literare.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS