Fostul militian Dinel Staicu, in prezent om de afaceri „subteran“, anchetat de PNA pentru o „teapa“ de 444 de miliarde de lei data Bancii Internationale a Religiilor, din anul de „gratie“ 2000 este doctor in stiinte economice. Titlul lucrarii de doctorat este „Economia subterana in perioada de tranzitie la economia de piata in România“. Indrumatorul acestei teze este prof. univ. dr. Constantin Barbacioru de la Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii din Craiova, cenaclist contemporan cu Stalin si scriitor ratat. Fara indoiala, lucrarea in sine nu respecta canoanele unei teze de doctorat. Nu are nici macar concluzii. Este un fel de literatura de metrou, pe gustul marelui public, in care „gainarii, escrocii si rechinii“ sint ridicati la rang de concept stiintific. Redam citeva fragmente ilustrative din „celebra“ teza de doctorat a lui Dinel Staicu, apreciat de prof. univ. dr. Dumitru Ciucu ca fiind „UN OM DE STIINTA, UN CERCETATOR, UN SAVANT“ si care, dupa acordarea titlului, n-a ezitat sa afirme in plen: „Ii sugerez sa ne trimita citeva concluzii din lucrarea sa pentru a ramine in istorie“. Proverbul „Lingusitorii, ca umbra dupa om, se tin de cei mari“ ne trimite cu gindul la „evaziunea fiscala «tolerata»“ a autorului.
Industria româna de doctorate pentru „mirlani de lux“
Nicolae Manolescu banuieste ca „Dinel Staicu nu si-a scris singur tema“ si propune inceperea unei anchete, retragerea titlului si acordarea de sanctiuni. In România s-au intimplat suficient de multe „nazbitii“ in lumea academica, astfel incit Eugen Simion, daca are onoare, poate sa-si inainteze demisia din functia de presedinte al Academiei Române, dupa care sa taca, intrucit tacerea nu produce efecte juridice. S-au descoperit lucrari de doctorat care au fost plagiate, altele „clonate“, majoritatea zdrobitoare facind obiectul unei legi balcanice nescrise, anume „Legea compilatiei“. Revenind la teza „dinelstaiciana“, orice intelectual – desi termenul trebuie redefinit – constata ca fondul acesteia are de suferit, iar carentele de gramatica, precum si alte erori abunda nepermis de mult. Aceasta stare de fapt ne trimite cu gindul la o eventuala teza de doctorat care ar putea fi intitulata „Dirijarea economiei subterane la nivel planetar“. Daca filmele americane au fost de mare folos, la prima „injectie“ facuta „gainarilor“ de „doctorul“ DS (deseuri – nume de „glorie“ al unor tigarete din regimul Ceausist), de data aceasta absolut nimic n-ar mai fi posibil. Chiar daca DS ar fi membru in Consiliul Suprem al iluminatilor Terrei.
„O oaza pentru tot genul de mafii“
„Din pacate, perioada deceniului postdecembrist (1990-2000) a constituit nu numai un proces firesc de transformari si restructurari radicale in toate domeniile vietii umane, inclusiv in cel economic, dar acest deceniu, din pacate, «o oaza pentru tot genul de mafii», cum se exprima prof. univ. dr. Antonie Iorgovan, parintele Constitutiei actuale a României, este un paradis pentru construirea unei nedorite economii subterane“. (DS habar nu are de limba româna. In ceea ce priveste fondul, l-as intreba: „Din pacatele cui?“ – n.r.).
„Intrucit fenomenul economiei subterane in perioada de tranzitie a luat forme diverse si cancerigene pentru economia sanatoasa, am considerat necesar sa abordez acest aspect economic (…)“ (Din text reiese ca Dinel Staicu a fost homo pecereus, apoi homo feseneus, iar in prezent homo pesedeus – n.r.).
„Comentind formele economiei subterane, asa cum se manifesta ea si anume: evaziunea fiscala legala sau tolerata si evaziunea fiscala frauduloasa sau ilicita, coruptia, munca la negru, spalarea banilor murdari, m-am straduit sa propun deopotriva cu cuantificarea acestei economii subterane, metode de combatere a unei astfel de economii, precum si unele masuri de prevenire si stopare a evaziunii fiscale sau de combatere a altor forme ale economiei subterane (…)“ (DS traieste pe alta planeta. Nicaieri in lume, evaziunea fiscala si coruptia nu se pot stopa, ci exista legi aspre care duc la diminuarea acestora – n.r.).
„Disparitia termenului de «economie de peunerie» ar fi trebuit sa conduca la scoaterea la lumina a unui numar important de vechi relatii, circuite si piete ilegale care, paradoxal, in noile conditii, ar fi putut constitui embrionul economiei de piata“.
(Clientul DS, in loc de sintagma, foloseste „termen“. Cu totul neadecvat. Nu exista „economie de peunerie“, ci „economie de penurie“ etc. Acesta este unul din miile de exemple ca DS a ramas ostracizat in faza embrionara – n.r.).
„Bulversarea electoratului“
„Evident ca România nu a fost suficient pregatita pentru valul de democratie ce s-a abatut brusc asupra fiecaruia dintre noi“.
(Formulare bombastica. Un DS „mesianic“! Ca si cum ar vorbi de tsunami. Nicidecum. Nu este cazul României, al carei popor si-a dorit de 50-60 de ani sa fie „lovit“ de valul democratiei occidentale pentru a intra in UE. Pe de alta parte, lasa sa se-nteleaga ca lovitura de stat n-a fost bine pregatita. Cine a uitat momentul cind emanatul Ion Iliescu, in decembrie ’89, a propus „implementarea socialismului cu fata umana“? A inteles cineva ca „revolutionarul“ cu carnetul nr. 1 si-a dorit o Românie capitalista? Nu. Categoric, NU. Se ferea de cuvintul „capitalism“, ca dracul de tamiie – n.r.).
„Bulversarea electoratului s-a realizat si ea pe deplin in acesti ani postrevolutionari; la rindul lui, electoratul a fost efectiv in acesti ani corupt de catre oamenii politici. Cum? Nu trebuie sa mai mire pe nimeni, prin:“ (haos de-a stinga si de-a dreapta sinapsei – n.r.).
„Si cum de la acest «spectacol economic» nu puteau lipsi din decor gainarii, escrocii si rechinii, ca in orice economie, care au pus bazele unor relatii de colaborare, astfel ca gainarii de la muncitori la ingineri, sindicalisti sau nu, «colorat sau necolorat politic» isi ofera serviciile firmelor particulare, bineinteles in timpul programului – ei fiind angajati cu carte de munca la o intreprindere cu capital de stat le monteaza si completeaza liniile tehnologice furate, casate sau obtinute pe orice cale decit cea legala, aici sint platiti foarte bine la negru, iar de la stat isi primesc salariul tarifar negociat in cadrul contractului colectiv de munca“. (Masacrarea limbii române, precum si crucificarea fondului -n.r.).
„Rechinii sint o categorie selecta“
„Escrocii mari pun de un jaf gen CARITAS, FNI, mai pun de o «teapa» la banca sau pun ei umarul la deblocarea financiara, adica preiau creantele agentilor economici, cu capital de stat sau stocurile de productie le cumpara la jumatate de pret, ii deblocheaza astfel si dispar, managerul de stat multumindu-se cu bruma de «SPAGA» care a apucat-o, daca a fost destept si a cerut-o inainte“. (Mai sa fie! Ce limbaj academic! Orice psihiatru poate descoperi diagnosticul autorului, daca are textul in fata – n.r.).
„Rechinii sint o categorie selecta (…) De ce spun ca este o categorie selecta, deoarece aici se pune mare accent pe pastrarea secretului de stat, ca de nu chiar se aduce atingere sigurantei nationale“. (caragialesc – n.r.).
„Maniera macroeconomica in care incerc sa descriu economia subterana nu-mi permite sa fac o descriere a microeconomicului subteran, deoarece acesta este atit de incilcit, incit aranjamentul lui pe orizontala si verticala ar crea disturbatii grave la o eventuala anihilare. Aici se inscriu precupetele din piata care vind produse agricole…“ (DS mai are putin si stabileste similitudini intre microfizica cuantica, microcosmos economic, disturbatii si masturbatii economice. Adica, autorul a avut o revelatie in economia subterana, precum Gigi Becali cind a constatat ca s-a nascut filozof – n.r.).
„In aceasta categorie nu pot fi inclusi somerii sau salariatii intreprinderilor de stat care vind prin tirguri, piete sau direct din portbagajul masinii – ei fie ca au delegatie de un SRL, fie ca reprezinta o asociatie familiala“. (penibil – n.r.).
„Delimitarea absurdului“
„Delimitarea absurdului printr-un orizont, ar presupune ca 60% din populatie sa fie cazata si hranita intr-un penitenciar, acest lucru ar presupune extinderea penitenciarelor in unitati militare, scoli si case de cultura, hoteluri, centre universitare si chiar in incinta protocolului de stat, porturi si aeroporturi dupa cum bine cunoasteti“ (maladie du Calache in sistem binomial cu logica lui Fufu: „Luai haina ca nu fu cald, facui bine ca nu luai paltonul? – n.r.).
„Ma tem ca am lasat impresia unei exagerari a starii de fapt rezultata din analiza profunda a economiei subterane“. („Tare te temi de tine ca tu vei fi infrintul / Se balanseaza-n tine si francu’ si pamintul“ – n.r.).
„Declaratiile si eforturile politicienilor in lupta impotriva coruptiei sint inutile…“ (inutile, pentru care dintre serviciile secrete? – n.r.).
„Comportamentul românului nu depinde de hotarirea lui ca individ, ci ramine tributar conditiilor de viata in care s-a format, si-a dus si isi duce existenta – aceasta este valabil numai pentru indivizi de o anumita factura si categorie («ortodoxi», bineinteles). Oricum, nici ortodoxia si nici religia nu mai exprima totdeauna adevarul, asa ca românul a priceput ca nu trebuie sa faca ceea ce face POPA si sa nu faca nici ceea ce zice POLITICUL“. (Cum poate Academia Româna sa asiste neputincioasa la masacrarea limbii române? Raspuns: in nesimtire sau pe valuta – n.r.).
„Numai dupa citiva zeci de ani va fi posibil sa fie ajunse din urma economiile de piata industriale dezvoltate“. (Nici dupa globalizare si nici pina la apocalipsa – n.r.).
„In sectorul invatamint, s-au proliferat actele de coruptie pentru ocuparea unor posturi scoase la concurs, in diverse forme de invatamint, promovarea unor examene si, nu in ultimul rind, acordarea unor meditatii foarte bine platite“. (DS, asa cum a sustinut in lucrare, sint lucruri pe care le cunoaste din experienta. La DS, cel mai probabil, este vorba de promovarea unor examene foarte bine platite – n.r.).
Un circ bun sa presteze spectacol socant dupa gratii
In iulie 2000, comisia care a acordat titlul stiintific, formata din profesori universitari doctori mai vechi sau mai noi, a ramas socata de interdisciplinaritatea temei, de seriozitatea abordarii ei. Asta inseamna ca toti cei care s-au intrecut in a-l lauda pe tinarul doctor in economie subterana, Dinel Staicu, au o problema comuna. Intr-o atmosfera „academica“, prof. univ. dr. Constantin Barbacioru, indrumatorul lucrarii, in referatul de sustinere a tezei, reliefa intensa activitate de documentare a autorului. Candidatul a pus accentul pe numeroasele studii de caz, pe cauzele care genereaza economia subterana, propunind chiar metode de stopare si control al fenomenului. Prof. univ. dr. Constantin Popescu, de la ASE Bucuresti, entuziasmat de tema lucrarii, a avut un expozeu plin de ciudatenii: „Domnul Staicu a vrut sa ia taurul de coarne impotriva celui mai vechi obicei, care a aparut o data cu omul si va pieri tot cu el. Una e sa definesti ceva mai simplu si alta e sa definesti ceva pe care greu pui mina. Imi aduc aminte ca, tot la Universitatea din Craiova, pentru prima data, aceasta tema a fost abordata de un alt doctor, Bica, iar aceasta abordare este a doua. Lucrarea este scrisa cu suparare, de parca ar vrea sa dea doua palme celor ce se ocupa cu economia subterana. Lucrarea, pe alocuri, este fulminanta, are sclipiri, dar ii recomand domnului Staicu, in vederea publicarii unei carti, sa renunte la inversunare si sa se limiteze la analiza stiintifica“. Cea mai calda apreciere a facut-o prof. univ. dr. Dumitru Ciucu (ASE Bucuresti): „Comisia nationala atesta acordarea titlului stiintific domnului Staicu. Dinsul este UN OM DE STIINTA, UN CERCETATOR, UN SAVANT. Ii sugerez sa ne trimita citeva concluzii din lucrarea sa pentru a ramine in istorie“. Finalul i-a apartinut lui Dinel Staicu: „Promit sa nu va dezamagesc. In cartea pe care o voi scrie veti gasi raspunsul la tot ce va framinta in legatura cu economia subterana“.
Potrivit declaratiei ministrului Mircea Miclea, nici o universitate din România nu este clasata printre primele 500 in lume, in ceea ce priveste performantele stiintifice. Acesta sustine ca programele de doctorat trebuie sa produca cercetare stiintifica de virf: „Este necesara revizuirea modului de obtinere a titlului de doctor. Lucrarile de doctorat din prezent produc prea putina cercetare stiintifica relevanta sub aspectul publicarii rezultatelor acestora in revistele internationale de specialitate“. Nicolae Manolescu apreciaza ca inflatia de doctorate este generata de coruptie. Astfel, piata subterana a obtinerii doctoratelor de catre „mirlani de lux“ se contureaza a fi o certitudine. In legislatia româneasca nu exista „cota“ pentru conducatorii de doctorat, in ceea ce priveste numarul doctoranzilor. Numai craioveanul Barbacioru are aproape 60 de „doctori“ in „palmares“. La nivel national, conform statisticilor Ministerului Educatiei si Cercetarii, in perioada 2000-2003 s-au sustinut 7.335 de teze de doctorat. Dintre acestea, 6.869 au fost validate. Cea mai mare „recolta“ s-a inregistrat in anul universitar 2002-2003, cind au fost acordate 2.480 de titluri de doctori. Pentru „mirlanii de lux“ nu exista nici o piedica pentru a obtine un asemenea titlu, chiar daca nu au studii universitare, succesul fiind garantat contra unor sume de bani in valuta, destul de „atractive“ pentru spatiul imoral academic din România postcomunista.
„Ministrul“ acestei industrii este chiar presedintele Academiei Române, Eugen Simion, care detine si functia de presedinte al Comisiei Nationale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). Cine l-ar crede pe Eugen Simion ca nu cunoaste relatiile din mediul universitar românesc? Nimeni. Comisiile pe diverse domenii, din cadrul CNATDCU, sint cunoscute de acesta, chiar daca este si presedintele Comisiei de filologie din CNATDCU. Cine a creat monopoluri intr-o astfel de institutie, in scopul detinerii si controlarii lor, spre eliminarea complexului fata de adevaratii intelectuali? Si… mai ales, cine vegheaza la linistea „mirlanilor de lux“, si in complicitate cu cine? Fireste, intrebarile sint aparent retorice, fiindca nici pina acum nu s-a gasit un raspuns transant. De ce? Pentru ca acei universitari morali care au propus ministrului Miclea sa desfiinteze toate comisiile, inclusiv CNATDCU, au fost instiintati ca membrii comisiilor din CNATDCU se opun categoric. Motivele opunerii sint exclusiv de natura financiara si este de „inteles“ ca „industria“ de doctorate este una „subterana“.
Prin urmare, Eugen Simion nu poate demonta aceasta afacere veroasa, oricit de mult s-ar stradui. Sint suficient de multi indreptatiti care sa detina titlul de doctor, dar care au fost refuzati categoric. Altii renunta sa-si mai dea doctoratul in România, preferind seriozitatea si rigurozitatea din tarile occidentale ale UE, din Canada sau Statele Unite. Foarte putini dintre ei se mai reintorc in tara, bucurindu-se de aprecierea justa a oamenilor de stiinta de acolo.
Asadar, lui Eugen Simion – presedintele Academiei Române, macar din bun-simt fata de limba româna, nu-i ramine decit sa-si inainteze demisia din toate functiile pe care le detine.
