17 C
Craiova
miercuri, 15 mai, 2024
Știri de ultima orăLocalConstantinescu, mai tare decit Iliescu

Constantinescu, mai tare decit Iliescu

Organele de control si ancheta ale statului par timide si neputincioase in cazul „Complexului turistic si sportiv Ripa Rosie“

Speculind naivitatea credulilor pe care-i intimida aratindu-le fotografii in care aparea alaturi de persoane politice importante ale timpului, Marcel Constantinescu, din Craiova, patron al mai multor firme prin care si-a cladit avere in dispretul total al legilor, a reusit timp de 14 ani sa tina in lesa toate institutiile statului specializate in controale financiare si solutionarea plingerilor penale. Pozind in revolutionar si membru fondator de partid, Constantinescu si-a construit, alaturi de o avere imensa, o aura de intangibilitate de pe urma careia functionarii statului s-au ales cu un maldar de sesizari nerezolvate, cu o cafea gratis si cu o imensa teama de presupusele persoane sus-puse, care parea ca-l protejeaza. Tehnica folosita cel mai des era aceea de a se preface ca vorbeste, pe telefonul mobil din dotare, cu generali bine situati in ierarhia militara, consilieri de stat sau ministri pe care-i tutuia din izlazul comunal de la Salcuta, acolo unde si-a construit fara nici un document legal „Complexul turistic si sportiv Ripa Rosie“.

Constantinescu a vrut sa se faca cioban si, din greseala, a ajuns om de afaceri

In 1991, Marcel Constantinescu avea pretentii modeste. Dupa ce se rodase pina la epuizare in bataliile ideologice de formare si acaparare a noii puteri ce se voia democrate, omul a conchis ca, decit sa asisti la certurile interminabile pe ciolane invizibile, mai bine pui de-o tirla de oi si ai cind vrei ciolanul tau. Nu mai spunem ca una era sa vorbesti la partid cu burta lipita de sira spinarii si alta era sa vorbesti de pe pozitia unui sef de tirla. Asa se face ca, in 14 august 1991, cu chitanta nr. 317, viitorul sef de tirla a cumparat de la comisia de lichidare a CAP Tencanau din comuna Salcuta, judetul Dolj, o casa de locuit ajunsa ruina, un grajd din paianta pentru animale, o fundatie din beton si alte doua saivane de paianta, pentru suma de 40.000 lei. Desi chitanta cu care a platit suma era una tipizata, un an mai tirziu, in 1992, la Notariatul de Stat din Bailesti a autentificat-o sub numarul 1690. Dupa cumparare, Constantinescu a adus in zona peste 400 de oi, capre si bovine pe care le-a cantonat in preajma spatiilor preluate de firma sa, „Viitorul SRL“, de la CAP Tencanau. Aparitia unei turme impresionante in zona i-a facut vigilenti pe locuitorii comunei Salcuta, care, atunci cind au prins oile pascind pe culturile lor, au sesizat primaria, care a luat la gloaba toata turma. Atunci a inceput calvarul pentru primarul si secretarul comunei Salcuta.

Seul de oaie si cascheta de militian

Proprietarul oilor (la acea data se credea ca este firma „Viitorul“) refuza sa plateasca taxa de gloaba pentru fiecare animal, taxa care ar fi reprezentat o suma mai mare decit cea care fusese platita la achizitionarea lor. Neplatind, primaria, in grija careia ramasesera animalele, trebuia sa le hraneasca. Multi angajati ai primariei se transformasera fara sa vrea in ciobani la oile lui Constantinescu, carora trebuia sa le coseasca iarba in fiecare zi, pe care trebuia sa le adape si de care trebuia sa aiba grija. Secretarul de atunci si de acum al Primariei Salcuta, Gheorghe Paslan, si primarul comunei, satui sa fie slugile lui Constantinescu, care refuza sa plateasca taxa de gloaba si sa-si ia oile, au hotarit sa le vinda la licitatie, iar din suma obtinuta sa-si recupereze banii pentru gloaba. Prin adresa 198 din 12 mai 1992, consiliul judetean a fost informat despre situatia creata. La aflarea vestii asupra functionarilor au inceput presiuni de tot felul de la prezente pitoresti ale coloneilor de politie, carora le placea seul de oaie si care aruncau cu caschetele pe mese si amenintau cu pistolul, pina la presiuni politice de la nivelul prefectului de atunci, care se facea luntre si punte sa scoata oile de sub gloaba Primariei Salcuta. De frica puscariei, secretarul si primarul s-au tinut de litera legii si in 18 mai 1992 au scos oile la licitatie, vinzindu-le Complexului de berbecuti de la Leu. Parea ca problemele Primariei Salcuta cu proprietarul tirlei se terminasera, dar ele abia incepusera!

Judecatoria Craiova il „incurajeaza“ pe Marcel cu 8,27 ha

Spulberindu-i-se visul de a ajunge cioban la propria turma, personajul s-a orientat rapid si a inceput gospodareste sa construiasca vila dupa vila pe malul piriului Desnatui, in valea numita Ripa Rosie. In anul 1992, Primaria Salcuta, prin adresa 152, informeaza postul de politie din comuna ca societatea „Viitorul“ executa „lucrari constructii si degradarea terenului in zona Ripa Rosie“. Nu se intimpla nimic si in anul 1994 societatea „Viitorul“ cere Judecatoriei Craiova sa se constate ca este proprietara cladirilor cumparate de la CAP Tencanau, cerind totodata cai de acces pentru ele in suprafata de 8,27 ha. Prin sentinta civila nr.6828 din 19 aprilie 1995, instanta ii admite firmei „Viitorul“ actiunea, asa cum a fost formulata. Motivarea instantei pentru acordarea celor opt hectare de teren este bazata pe art.28, alineatul 1, din Legea 18/1991, si alineatul 4 din acelasi articol, care interzic demolarea constructiilor zootehnice si incurajeaza dezvoltarea activitatii specifice. La data pronuntarii, firma nu mai desfasura demult activitati zootehnice in zona pentru ca se ocupa cu edificarea vilelor incepute cu mai mult timp in urma. Asa au ajuns Constantinescu si asociatii firmei „Viitorul“ proprietari pe 8,27 ha de teren fara sa scoata un ban din buzunar decit doar poate pentru avocat. In anul 1996, executorul Ivanovici l-a pus pe Constantinescu in posesia terenului facut cadou de instanta de judecata. Intre timp, societatea care cistigase terenul a disparut si a aparut, ca si continuatoare, o alta societate a lui Marcel Constantinescu, GEMACOM Craiova.

Constantinescu sfideaza orice este reglementat de lege

Cu adresa 232 din 4 iulie 2000, Primaria Salcuta someaza societatea GEMACOM sa sisteze lucrarile de construire la Ripa Rosie, pe motiv ca sint neautorizate si sint executate in afara perimetrului de teren facut cadou de instanta de judecata in anul 1995. Citeva luni mai tirziu, ca raspuns la o adresa trimisa de SC COMABI SRL (succesoarea declarata a SC VIITORUL SRL), Primaria Salcuta ii sugereaza patronului de la societate sa scoata terenul din circuitul agricol si dupa aceea sa ceara autorizatie pentru lucrari de la Consiliul Judetean Dolj. In acelasi an, Consiliul Judetean Dolj, prin Directia tehnica, investitii, lucrari publice, amenajarea teritoriului si cadastru, a facut un control la Ripa Rosie, in urma caruia societatea GEMACOM a fost amendata cu 20 de milioane de lei. In luna iulie 2000, la un control repetat, Inspectia de Stat in constructii a constatat ca lucrarile pentru care se ceruse sistarea au continuat, fapta care este considerata infractiune. In 27 iulie 2000, Inspectia de Stat a inaintat Parchetului de pe linga Judecatoria Craiova cererea de urmarire penala nr. 461, impotriva SC GEMACOM SRL. La cererea de urmarire penala mai lucreaza si acum Parchetul, din moment ce Marcel Constantinescu se plimba liber pe strada. Pentru ca Primaria Salcuta nu i-a aprobat cererea prin care solicita inca doua hectare de teren in concesiune, Marcel Constantinescu s-a suparat si a cerut instantei de judecata sa-i reconstituie societatii COMABI SRL dreptul de proprietate pe o suprafata de 22,29 ha teren la Ripa Rosie (sic!). Petentul, Marcel Constantinescu, in actiunea in constatare a mentionat ca suprafata i-a fost stabilita conform lucrarii OCAOT Dolj nr.1266 din 9 iunie 1999. Pentru ca Primaria Salcuta s-a aparat bine in instanta, Constantinescu a renuntat la proces si la pretentia lui de 22,29 ha teren.

Inspectoratul de Politie Dolj, cu unul, Marcel Constantinescu, muma, cu altii, medici, ciuma

Pentru ca rabdarea locuitorilor comunei Salcuta depasise de mult limitele normalului, in vara anului 2001, aproximativ 200 de cetateni au venit in fata primariei si i-au solicitat primarului Ion Pavel sa-i insoteasca la Ripa Rosie pentru a trata cu Marcel Constantinescu accesul cetatenilor la izlazul comunal ocupat abuziv de individ. De teama unei revolte, primarul a plecat la Complexul lui Constantinescu insotit doar de citiva reprezentanti ai oamenilor din sat. Drumul a fost in zadar pentru ca ei plecasera in postura de oameni lezati in drepturile lor funciare si s-au intors de la Ripa Rosie in postura de suspecti de acte de violenta. In toata dupa-amiaza aceea, politisti de la judet l-au facut pe primar sa dea cu subsemnatul, protejindu-l pe Marcel Constantinescu, care incalca drepturile unei comune intregi de mai multi ani. Mai mult, Inspectoratul Judetean de Politie Dolj, prin adresa 3053 din 5 iulie 2001, i-a trimis primarului o atentionare prin care-l invita, cu alte cuvinte, sa-si bage mintile in cap si sa linisteasca oamenii ca nu cumva acestia sa mai „execute acte de violenta si amenintari fata de Marcel Constantinescu, acte de distrugere, precum si blocarea drumului de acces la complexul turistic“. Adresa este semnata de colonel Codita Constantin, seful IJP. Daca tot i s-a parut domnului colonel ca oamenii comit acte de violenta la adresa celui care le ocupa pamintul, de ce nu s-a informat la timp daca exista cu adevarat din punct de vedere legal complexul pe care l-a vazut amenintat. Pentru acest lucru ar fi trebuit sa ceara celui care a sesizat politia macar autorizatia de construire a uneia dintre cele cinci vile existente, sau pentru hotel si restaurant, sau pentru lucrarile hidroameliorative executate in zona. I-a fost mai simplu colonelului Codita sa sperie 200 de tarani din Salcuta decit sa-i ceara lui Constantinescu macar un act de proprietate sau o autorizatie de construire, asa cum a cerut medicilor proprietari de vile.

Ministerul Apararii nu stie ca Marcel Constantinescu i-a facut praf hartile

Devierea cursului piriului Desnatui, formarea unui lac de acumulare si alte lucrari hidroameliorative executate la Ripa Rosie de firmele lui Marcel Constantinescu s-au facut in aproximativ 10-12 ani. Tot de atunci, hartile din dotarea Ministerului Apararii Nationale, dupa care, in caz de conflict armat, se ghideaza ostasii, nu mai corespund cu realitatea. Pentru executarea unor astfel de lucrari, in cazul in care Certificatul de urbanism ar fi cerut, de la Statul Major General al armatei s-ar fi eliberat un aviz in baza caruia trebuia incepute lucrarile, dupa un plan bine stabilit si dupa care ar fi fost modificate si hartile ministerului. Purtatorul de cuvint al Ministerului Apararii Nationale, lct. col. Nazir Gelaledin, a spus: „De la Statul Major General al Armatei nu a fost emis nici un aviz de lucrari pentru zona Ripa Rosie de pe teritoriul comunei Salcuta din judetul Dolj. Nu s-a emis aviz si nici nu s-a cerut“. In astfel de conditii, armatei nu-i ramine altceva de facut decit sa stea cu ochii pe Marcel Constantinescu pentru a nu mai fi nevoita sa-si reactualizeze hartile dupa planurile individului.

Acesta este tabloul aproape complet a ceea ce s-a intimplat la Ripa Rosie!

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS