Nimeni nu a contabilizat vreodata cite sute de miliarde de lei au intrat in tara ca ajutor nerambursabil sau ca imprumut. Tot felul de organisme financiare internationale au lansat programe prin care s-au derulat sume uriase. Banii au fost alocati, mare parte din ei cheltuiti, iar agentiile si birourile centrale sau judetene au pastrat o secretomanie suspecta in ceea ce priveste sumele derulate, licitatiile cistigate si firmele executante. Miliardele alocate din fonduri PHARE pentru reabilitarea scolilor din judetul Dolj s-au topit. La Bucuresti s-a considerat ca povara cheltuirii acestor bani este prea mare pentru niste neica nimeni de la tara si s-a „decretat“ ca organizarea licitatiilor pentru obiectivele ce trebuia reconditionate in judet, precum si adjudecarea lucrarilor sint de competenta ministerelor. La Ministerul Educatiei si Cercetarii s-a organizat si adjudecat fiecare licitatie pentru lucrarile de reabilitare a scolilor din judetul Dolj.
32 de scoli din Dolj au fost reparate de firme din Braila
Ca de fiecare data cind licitatiile pentru scoli au fost facute la Bucuresti, au cistigat citeva firme cu „traditie“ in acest domeniu. TMUC Bucuresti a cistigat lucrarile pentru toate cele 32 de scoli din Dolj.
Cum era de asteptat, trustul nu putea sa extinda frontul de lucru in toate cele 32 de scoli, in conditiile in care avea si alte lucrari angajate. Asa ca scolile doljene au fost date in subantrepriza citorva firme din Braila, care au venit in Craiova si in localitatile judetului si au inceput sa angajeze forta de munca necesara terminarii lucrarilor.
La Scolile din Sarbatoarea si Leamna, precum si la Liceul „Gheorghe Chitu“ si Scoala nr. 24 din Craiova au lucrat firmele LUX CONSTRUCT SA si CONSTAR SA, ambele cu sediul la aceeasi adresa din Braila, str. Odessa nr. 10.
Majoritatea muncitorilor angajati pentru executarea lucrarilor erau din Dolj si credeau ca patronii respecta legea contractelor de munca, dar nici nu visau ce li se pregateste.
Firmele brailene nu au platit nici CAS si nici ajutorul de somaj
Teodor Tolos din Cosoveni s-a angajat la firma CONSTRUCT SA Braila ca dulgher. La 1 octombrie 2001, in cartea de munca s-a consemnat ca a fost angajat dupa care i-au fost trecute toate detasarile de la o firma la alta. Pe toata perioada cit a lucrat la aceasta firma si la SC LUX CONSTRUCT, cartea de munca a stat la sediul unitatii din Braila. Pina in august 2002, ambele societati i-au dat sapte adeverinte lui Tolos Teodor, prin care conducerea unitatilor afirma ca s-au platit obligatiile la fondul asigurarilor de sanatate si la fondul ajutorului de somaj.
In adeverinta nr.18 din 23.0l.2002 se spune ca „s-a eliberat prezenta spre a-i servi la spital. Unitatea a virat 7% fond sanatate cu OP 18/21-01.2002 la CJAS Braila cont 30150111333426-trezorerie Braila“.
In august 2002, Tolos a intrat in posesia cartii sale de munca si a citit cu stupefactie ca Inspectoratul Teritorial de Munca Braila i-a consemnat in carte ca pe toata perioada cit a lucrat la firmele brailene acestea nu au platit nici CAS si nici ajutorul de somaj.
Innebunit de spaima ca nu va putea supravietui fara ajutorul de somaj si ingrozit ca perioada lucrata nu i se va considera vechime in munca, a inceput sa bata pe la toate portile institutiilor.
Directorul Ursulet crede ca a facut o favoare
Vasile Ursulet este directorul general al celor doua firme brailene care lucreaza la scolile doljene. Crezind ca doar ni s-a parut noua ca societatile sale au comis o ilegalitate cind au eliberat adeverintele mincinoase si ca doar ni se pare ca nu si-a achitat obligatiile bugetare, am fost uimiti sa constatam ca directorul stie despre ce e vorba.
„O sa platesc pentru Tolos tot ce se cuvine catre stat. Miine emit ordin de plata pentru cazul lui. Se poate, de ce sa nu se poata? Am mai facut si alta data asa, am personalizat platile la cele doua fonduri si va trimit o copie pe fax“, a mormait Ursulet. Ce nu a priceput Vasile Ursulet este ca nu noua trebuie sa ne trimita copia de pe ordinul de plata, ca nu a facut o favoare nimanui prin faptul ca s-a hotarit sa respecte o lege si ca emiterea unor documente cu un continut fals menite sa induca in eroare institutiile statului ( este vorba de cele sapte adeverinte prin care se lauda ca e un bun platitor) se pedepseste printr-o alta lege.
