Luna viitoare expiră termenul până la care se mai poate utiliza taxarea inversă la comerţul cu cereale. Finanţiştii doljeni spun că o întrerupere a acestui regim de taxare ar încuraja din nou evaziunea. Doljul este renumit pe ţară pentru evaziunea fiscală la comerţul cu cereale.
În cazul în care nu se aprobă o prelungire a taxării inverse din partea Comisiei Europene, de la 31 mai 2013 expiră perioada dată României pentru folosirea taxării inverse la cereale şi plante tehnice. Expirarea termenului până la care se mai poate folosi taxarea inversă aduce din nou în discuţie posibilitatea evaziunii în sectorul comerţului cu cereale. Din păcate, normele europene au prevăzut doar pentru doi ani utilizarea regimului taxării inverse în România. La vremea respectivă, CE considera ajutor de stat nededucerea TVA pe facturi. Forurile europene au acceptat ca acest regim fiscal care nu presupune TVA pe circuit să fie aplicat la noi pentru doi ani.
Potrivit Codului fiscal, taxarea inversă se aplică numai pentru livrările de bunuri, respectiv prestările de servicii în interiorul ţării, atâta timp cât şi furnizorul, şi beneficiarul sunt înregistraţi în scopuri de TVA. Cel care emite factura nu trece şi TVA-ul pe factură, ci scrie doar „taxare inversă“. Nici unul dintre producătorii şi comercianţii de pe lanţ nu trec TVA în facturi, ceea ce înseamnă că şi preţurile rămân la un anumit nivel. Doar beneficiarul final îşi trece TVA, dar el are dreptul să-l ceară de la stat înapoi, pentru că îl colectează, dar nu îl deduce.
Ce ar însemna să dispară taxarea inversă
În primul rând, fără taxarea inversă preţurile cerealelor şi plantelor tehnice ar creşte, pentru că, inevitabil, s-ar adăuga TVA la fiecare tranzacţie, pe lanţul de comercializare. În al doilea rând, ar fi şi mai mare tentaţia de a se face evaziune fiscală. „Fără taxare inversă înseamnă că s-ar reveni la situaţia de dinainte de 2011, adică producătorul de cereale să pună 24% la preţul de vânzare, comerciantul să pună 24% şi tot aşa. În plus, va creşte şi evaziunea fiscală“, a declarat directorul executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Ioan Filipescu.
Vor reapărea firmele „fantomă“?
În cazul în care Comisia Europeană nu prelungeşte termenul de utilizare a taxării inverse în domeniul cerealelor, Fiscul doljean consideră că se reînvie „firmele fantomă“, judeţul fiind renumit la nivel naţional pentru evaziunea din domeniul cerealelor, înainte de introducerea taxării inverse. „Tentaţia de a reintroduce în circuit firme fantomă va fi foarte mare, firme care vor simula tranzacţiile, iar TVA-ul va fi cerut de la stat, din nou, în condiţiile în care pe lanţul de comercializare se va introduce TVA. Cineva de la capătul lanţului ar solicita la stat o rambursare de TVA, deşi TVA-ul nu s-a colectat pe parcurs“, a explicat Ioan Filipescu.
Pentru ce plante se foloseşte taxarea inversă
Potrivit avocat.net, prin aplicarea taxării inverse, furnizorul nu mai facturează cu TVA către clientul său, iar clientul înscrie taxa aferentă achiziţiei în decontul de TVA ca taxă colectată şi taxă deductibilă, fără a mai solicita rambursări de TVA.
Taxarea inversă la cereale şi plante tehnice se aplică în România de la 1 iunie 2011, fiind introdusă în legislaţia naţională prin OUG nr. 49/2011. Actul normativ stabileşte precis şi categoriile de cereale şi plante care pot beneficia de acest sistem, şi anume: grâu, secară, orz, porumb, soia, rapiţă, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr.
Ministerul Finanţelor a cerut prelungirea taxării inverse la Bruxelles
Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Dan Manolescu, a explicat în această săptămână, într-o conferinţă pe teme fiscale, că autorităţile române au solicitat deja Comisiei Europene să prelungească măsura de taxare inversă la cereale. Reprezentantul Ministerului Finanţelor a declarat pentru mass-media centrale că se aşteaptă un răspuns de la Bruxelles până la finalul lunii aprilie.
