În Oltenia, s-au acordat 350 de credite pe programul „Prima casă“, 80% dintre ele fiind pentru locuinţe vechi. Oamenii se încadrează cel mai adesea să cumpere apartamente de două camere. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri susţine că mai sunt multe dosare în analiza băncilor şi că oltenii s-au împrumutat de 13 milioane de euro.
Doar 350 de familii din Oltenia şi-au cumpărat „Prima casă“ cu credit din bancă, la peste trei luni de la începerea programului. Până pe 20 octombrie, valoarea totală a împrumuturilor contractate de oltenii care şi-au cumpărat locuinţe prin acest program era de 13 milioane de euro, anunţă Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), instituţie a statului care acordă garanţii pentru creditele contractate de persoanele fizice care îşi cumpără prima locuinţă cu credit. Doljul are cele mai multe credite aprobate pe acest program guvernamental şi mai sunt dosare în analiză la unităţile bancare din program.
„La nivel regional, respectiv regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, au fost acordate peste 350 de garanţii cu o valoare totală de garantare de circa 13 milioane de euro, distribuţia judeţeană fiind de 44,8% în Dolj, 22% în Vâlcea, 13% – Olt, 12,9% – Mehedinţi, 7,3% – Gorj. Ponderea deţinută de Dolj îl situează în zona judeţelor active în derularea programului şi trebuie să avem în vedere faptul că în acest moment foarte multe documentaţii sunt în faza de preaprobare la unităţile teritoriale ale băncilor“, a spus Gheorghe Lăpădat, director al Fondului Local de Garantare Craiova, Filială a FNGCIMM. La nivel naţional, în trei luni au fost utilizate un sfert din fondurile alocate, iar specialiştii de la FNGCIMM apreciază că, dacă vor fi depuse dosare în acelaşi ritm, fondul total de un miliard de euro va fi epuizat în patru-cinci luni de acum înainte. Cei de la Fond se aşteptau iniţial să primească, în medie, 50 de cereri de garantare pe zi, dar s-au primit 110-120 de cereri pe zi din toată ţara. Băncile susţin că au în continuare numeroase cereri pentru „Prima casă“, dar ritmul solicitărilor nu mai este la acelaşi nivel ca în urmă cu o lună, ci s-a diminuat uşor. De asemenea, valoarea medie a garanţiei acordate de Fond este de 44.200 de euro, ceea ce înseamnă că media împrumuturilor este cu 20% mai mult (pentru că FNGCIMM oferă garanţii doar pentru 80% din valoarea creditului). Amintim că persoanele care doresc să-şi cumpere prima casă trebuie să aibă un avans minim de 5% din preţul locuinţei şi că băncile înscrise în program practică dobânzi mai mici decât la restul creditelor ipotecare. Din informaţiile din piaţă, cererea de astfel de credite ar fi mai mare, dar mulţi solicitanţi nu se încadrează în condiţiile de creditare ale băncilor.
Populaţia Olteniei – la două camere
Din analiza întocmită de Fondul de Garantare reiese că 80% dintre persoanele care au luat împrumuturi pentru „Prima casă“ s-au orientat către apartamente vechi şi doar 20% au luat locuinţe noi. De asemenea, cei mai mulţi beneficiari din Oltenia fie au preferat apartamentele cu două camere (54% dintre garanţiile Fondului fiind pentru acest tip de locuinţe), fie s-au încadrat doar la credite care să le permită cumpărarea a două camere. 27% dintre solicitanţi au cumpărat apartamente cu 3 camere, 12,9% – garsoniere, 3,5% au optat pentru apartamentele cu 4 camere, 2,6% pentru apartamente cu 5 camere şi case.
Multe cereri, puţine bănci
Dacă unele bănci mari din program au epuizat 85% din fondurile alocate, alte şapte instituţii de credit au folosit, în total, doar 3% din banii alocaţi, astfel că la nivel central se punea problema redistribuirii sumelor către băncile active în program. Directorul Gheorghe Lăpădat spune că la nivelul Olteniei, băncile cu cele mai multe dosare aprobate pe „Prima casă“ sunt: BCR, BRD, Alpha Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank şi CEC Bank.
BNR: Au crescut creditele în valută
Cele mai multe credite pe programul „Prima casă“ au fost acordate în euro. Acest aspect este confirmat de BNR Dolj. „(…) Soldul creditelor acordate în valută a cunoscut o uşoară creştere, cu 0,17%, în termeni reali, efectul pozitiv fiind determinat de cele cu destinaţia „locuinţe“, al căror sold a crescut cu 0,81%“, a spus conducerea BNR Dolj.
Întârzieri din cauza hârţogăriei
Băncile mai transmit documentaţii incomplete către Fond, fapt ce întârzie termenele de analiză şi de aprobare. Reprezentanţii FNGCIMM susţin că, de regulă, nu sunt conforme cu cerinţele legale o serie de documente, cum ar fi: solicitarea de garantare, antecontractul de vânzare-cumpărare şi extrasul de carte funciară. Dosarele se întorc la unităţile bancare, pentru completarea documentelor, aspecte care întârzie aprobarea.
„Fondul face eforturi pentru buna desfăşurare a programului şi pentru evitarea întârzierilor, timpul maxim de analiză a unui dosar fiind de cinci zile“, a spus Lăpădat.
