11.7 C
Craiova
marți, 14 mai, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriMecanismele fraudei (II)

Mecanismele fraudei (II)

Clauzele abuzive din contractele de leasing sunt de domeniul absurdului: restitui maşina societăţii de leasing şi te trezeşti că tot mai trebuie să plăteşti ratele până la finalul contractului.

 

Aşa cum precizam în numărul de ieri, GdS continuă seria prezentărilor clauzelor abuzive şi nelegale din contractele de leasing, în special de la leasingul auto, unde există cel mai mare număr de clienţi. Dar şi posibilităţile de înşelare a beneficiarilor sunt multiple, chiar prin contractul semnat între părţi. Preşedintele companiei de recuperare a creanţelor Urban&Asociaţii, Iulian Urban, trage un semnal de alarmă în acest sens, precizând că unele clauze abuzive încalcă pe faţă legislaţia de protecţie a consumatorului.

Astăzi vă prezentăm cum poate fi jecmănit clientul firmelor de leasing, prin înscrierea unor chestiuni abuzive şi prin omiterea câtorva cuvinte din contract. Mai exact, cumpărătorul maşinii (numit Utilizator) poate fi obligat să plătească ratele în continuare, cu tot cu penalizări, chiar după ce a restituit autoturismul firmei de leasing. Clauza, aşa cum este ea prezentată pe www.mecanismele-fraudei.ro, spune: „Restituirea obiectului leasingului către Locator (firma de leasing – n.r.) nu îl scuteşte pe Utilizator de plata integrală a ratelor de leasing, a penalizărilor aferente şi, după caz, a daunelor interese aferente. De la data rezilierii, toate biletele la ordin emise de Utilizator în favoarea Locatorului pentru garantarea plăţilor din acest contract devin scadente“. Specialistul de la Urban&Asociaţii susţine că respectiva clauză încalcă Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorului. Din contractul luat ca exemplu lipseşte exact fraza care trebuia să stipuleze despre datoriile clientului de leasing „născute şi scadente la data restituirii obiectului leasingului“, a afirmat Iulian Urban.

 

Restitui bunul, plăteşti ca popa

 

Cu alte cuvinte, dacă din diverse motive restitui maşina luată prin leasing înainte de finalizarea contractului, atunci poţi fi obligat să plăteşti ratele în continuare până la finalului. Dacă maşina a fost luată în leasing pe firmă, atunci respectiva societate a emis bilete la ordin la începutul contractului de leasing pentru a garanta toate plăţile pe care le are de făcut pentru bunul respectiv. Ei bine, dacă societatea cumpărătoare restituie maşina, ar putea să fie obligată de firma de leasing să plătească tot contractul, iar toate biletele la ordin emise de Utilizator să devină scadente la data înapoierii autoturismului. Tocmai pentru că din contractul de leasing lipseşte delimitarea temporară amintită de specialistul în recuperarea creanţelor.

 

Persoane înşelate

 

Există clienţi ai firmelor de leasing asupra cărora s-au produs asemenea abuzuri. Iulian Urban a precizat că, „în practică, foarte multe persoane ajung să intre în Centrala Riscurilor Bancare şi Centrala Incidentelor de Plăţi a BNR din cauza unor asemenea bilete la ordin introduse la plată în mod abuziv de societăţile de leasing, care cereau Utilizatorului să plătească ratele şi după returnarea bunului achiziţionat în leasing“. Acesta a declarat pentru GdS că aproape toate firmele de leasing existente pe piaţă practică asemenea clauze care încalcă legile româneşti.

 

Cum ne putem proteja

 

Acele persoane care nu au la dispoziţie sfaturile unui jurist experimentat care să descopere clauzele dubioase din contractul de leasing se pot lupta cu „elefanţii“ prin instanţe, după ce au fost puse în faţa faptului împlinit, sau pot face reclamaţie la Protecţia Consumatorului. Urban&Asociaţii consideră că aceia care cumpără bunuri în leasing au posibilitatea să se ferească de abuzurile firmelor respective, reclamând la Protecţia Consumatorului şi la Consiliul Concurenţei. Există două acte normative care pot proteja consumatorul de asemenea clauze. Este vorba despre Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori şi Legea nr. 363/2007, la care am făcut referire mai sus, privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorului. Legile enunţate şi, în special, ultima definesc clauzele abuzive şi omisiunile, exact de genul celor prezentate mai sus şi dispun măsuri de intrare în legalitate a firmei care le-a cerut prin contract.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS