Diplomele de masterat au devenit una dintre cele mai importante condiţii la angajare, patronii autohtoni mergând pe deviza „cu cât are mai mulţi ani de studii, cu atât este mai pregătit“. Cu toate acestea, numai 20% dintre absolvenţii Universităţii din Craiova urmează studii postuniversitare.
Fie că au absolvit facultăţi de trei ani sau de patru ani, tinerii craioveni trebuie să îşi finalizeze studiile cu un masterat. Este un criteriu de care angajatorii ţin cont şi care le oferă tinerilor funcţii compatibile cu pregătirea lor universitară. Conform unor date ale Institutului Naţional de Statistică, mai mult de jumătate dintre managerii români nu au diplome de masterat. Situaţia aceasta se va schimba în următorii ani, deoarece, aşa cum arată un studiu al Fundaţiei Sors, peste 90% dintre studenţii facultăţilor de stat intenţionează să urmeze cursuri postuniversitare. În Universitatea din Craiova, numai 20% dintre absolvenţi aleg să îşi continue studiile.
Jumătate din costul masterului, plătit de stat
Conducerea Universităţii din Craiova consideră însă că numărul masteranzilor va creşte în următorii ani, deoarece jumătate din costul masterului va fi suportat de stat. Absolvenţii facultăţilor de trei ani va trebui să înţeleagă că fără master nu au pregătirea necesară cerută pe piaţa muncii. „În prezent, numai 20% dintre absolvenţi urmează cursuri de master, dar estimăm că numărul lor va creşte până la 50% în următorii ani, deoarece jumătate din costurile masteratelor vor fi suportate de stat. Studenţii trebuie să înţeleagă că pregătirea din cei trei ani de facultate nu mai este suficientă pentru a se putea angaja. Pentru a face faţă cerinţelor pieţei muncii, au nevoie de studii postuniversitare. Fără master nu pot face doctoratul şi nu pot ajunge să lucreze în cercetare“, a menţionat Dan Popescu, prorectorul Universităţii din Craiova. Instituţia are 85 de programe de master, dintre care 60 sunt pentru absolvenţii procesului Bologna.
Fără master, eşti executant
Dacă în urmă cu câţiva ani numai studenţii foarte buni urmau cursuri postuniversitare, după adoptarea Convenţiei de la Bologna, programele de masterat au devenit mult mai uşoare, fiind accesibile tuturor studenţilor. Angajatorii olteni îi preferă pe cei care au absolvit sau urmează cursuri postuniversitare, pentru că masteratele oferă specializarea de care tinerii au nevoie pe piaţa muncii. „Ţinând cont de structura universitară, un masterat oferă aprofundarea domeniului respectiv. Angajatorii ţin cont de acest lucru, pentru că o diplomă de master înseamnă specializare. Studenţii care au terminat o facultate de trei ani şi nu urmează un master rămân la stadiul de colegiu şi nu vor putea aspira la o funcţie de conducere. Vor rămâne simpli executanţi“, a explicat Laurenţiu Lazăr, consultant HR din Craiova.
Pentru angajator este important ca masterul să fie o continuare a studiilor universitare şi nu altă specializare. „Este important ca masterul sau doctoratul să fie în acelaşi domeniu studiat în anii de facultate, pentru a se putea vedea continuitatea. Numai aşa se poate face specializarea. Sunt absolvenţi care doresc să studieze şi alte domenii, ceea ce este foarte bine, dar angajatorul ţine cont de anii de pregătire din domeniu“, a precizat Laurenţiu Lazăr.
Facultăţile de trei ani, confundate cu colegiile
Agenţii economici vor să angajeze absolvenţi cu studii de masterat şi pentru că facultăţile de trei ani din sistemul Bologna sunt confundate cu colegiile. „Acum câţiva ani erau două tipuri de absolvenţi de ştiinţe economice, cei cu colegiu şi cei cu facultate de patru ani. Angajatorii pot confunda studiile pe sistem Bologna de trei ani cu fostele colegii, iar o diplomă de master le oferă siguranţa că au în faţa lor un specialist în domeniu. Pe studenţi masterul îi avantajează, pentru că au o diplomă în plus, iar în ziua de zi fiecare curs, fiecare specializare contează. De exemplu, dacă urmează un master de audit, devin auditori, unul de analiză – evaluatori“, a menţionat Lucian Buşe, decanul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerii din cadrul Universităţii din Craiova.
Procesul Bologna, finalizat în 2010
Procesul Bologna a început în 1999 cu scopul de a realiza până în 2010 un Spaţiu European al Învăţământului Superior. Convenţia de la Bologna prevede adoptarea unui sistem de diplome uşor de citit şi comparat, însoţit de traduceri în engleză ale acestora, oferite gratuit de universităţi, promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii şi colaborarea între instituţiile de învăţământ superior europene.
Procesul Bologna a reformat sistemul de învăţământ universitar pe două cicluri, studiile de licenţă cu durata de trei ani, faţă de patru, cum era înainte, şi masteratul, adică studiile de specializare, cu durata de un an.
Număr mare de masterate, studenţi nepregătiţi
Potrivit cercetărilor efectuate de Fundaţia Soros, studenţii români sunt suficient pregătiţi pentru a urma cursuri postuniversitare, iar tot mai mulţi dintre ei aleg să îşi plătească studiile pentru a obţine o diplomă. 80% din cadrele universitare consideră că acest lucru se întâmplă din cauza numărului mare de locuri cu taxă pe care le oferă facultăţile, pentru a-şi creşte veniturile. Universităţile particulare au o ofertă de locuri care ajunge să fie şi de zeci de ori mai mare decât a celor de stat.
