Francezii continuă demolarea taberelor de romi

Manuel Valls, ministrul francez de interne, afirmă că politica de demolare a taberelor ilegale de romi din Franţa este necesară şi va continua, „cu respectarea legii şi a securităţii locuitorilor lor“.
În Franţa există în prezent „circa 400 de tabere ilegale, dintre care două treimi în Île-de-France. Numai la Seine-Saint-Denis (departament din cadrul regiunii Île-de-France – n.r.) există aproape 130, unde locuiesc 8.000 de persoane“, a declarat Manuel Valls, într-un interviu acordat în exclusivitate publicaţiei Le Parisien, care l-a publicat ieri.
„Aceste situaţii sunt complexe, provocate de vieţi marcate de mizerie. Însă menţinerea acestor tabere este inacceptabilă. Deseori sunt situate în apropierea unor cartiere populare, ai căror locuitori, deja marcaţi de criză, sunt deranjaţi de această prezenţă“, a afirmat el.
„Nu vreau să las ca această situaţie intolerabilă să continue. Mai mult ca oricând, demolările sunt necesare şi vor continua. Acest lucru se va face cu respectarea legii şi a securităţii locuitorilor lor“, a precizat Valls.
El a mai spus că vrea să lupte împotriva ‘traficului de fiinţe umane şi a delicvenţei care apar în aceste locuri şi care exploatează mizeria umană’.
„Vom acţiona cu umanitate, fără a abandona sprijinul social, obiectivul de şcolarizare a copiilor şi, acolo unde este posibil, accesul la locuinţă şi la piaţa muncii“, a adăugat ministrul francez de interne.
Valls a atras de asemenea atenţia că alternativa satelor de inserţie a romilor este dificil de pus în aplicare. „S-au făcut experimente la Tourcoing sau Montreuil. Sunt familii care vor să se integreze, însă ele sunt o minoritate. Aceste experienţe sunt prin urmare dificil de pus în aplicare. La Paris, vara trecută a fost lansat un proiect cu asociaţiile. La momentul intrării în acest proces, majoritatea familiilor s-au evaporat. Prefecţii sunt supuşi unor imperative dificil de conciliat, în care există, pe de o parte, demolările şi, de cealaltă parte, necesitatea de a realiza un diagnostic al situaţiei locuitorilor. O repet, împărtăşesc ceea ce mi-a spus premierul român: «Romii au vocaţia de a rămâne în România sau de a se întoarce»“, a declarat Valls.
El a mai spus că sistemul, acum eliminat, de acordare a unui ajutor de 300 de euro fiecărui rom care decide să revină în România avea „efecte perverse“.
„Persoanele plecau şi reveneau de mai multe ori profitând de această sumă! Am menţinut un ajutor limitat la 50 de euro pentru fiecare adult şi de 25 de euro pentru fiecare copil, pentru a facilita întoarcerea lor. În acelaşi timp, am finanţat 80 de micro-proiecte în România pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă la faţa locului. Însă România trebuie să folosească în mai mare măsură fondurile structurale europene în favoarea acestei categorii de populaţie“, a spus oficialul francez.
Întrebat de funcţionarea cooperării cu omologii români, Valls a afirmat că, „prin ajutorul a zece ofiţeri de legătură români, am putut să progresăm în identificarea autorilor de acte de delincvenţă“.
„Din 2010, 970 de cetăţeni români care au comis delicte au putut fi identificaţi. Printre ei, au existat numeroşi minori izolaţi. Iar cooperarea ne permite să continuăm anchetele sociale până în România. Este un progres real“, a subliniat el.