Noutăţile din acest an şcolar pregătesc terenul pentru un nou curriculum la clasele de început de ciclu, în anul 2012 – 2013. Pe lângă conţinuturi însă, şcoala trebuie să reaşeze sistemul valoric din România – „total pervertit în ultimii 20 de ani“ – pe principii ferme şi juste, iar bacalaureatul a fost un prim pas în acest sens, a declarat ministrul educaţiei, Daniel Funeriu. Într-un interviu acordat HotNews.ro, ministrul a vorbit despre modul în care poate finanţa statul universităţile publice şi private, despre criteriul „angajabilității“ în clasificarea universităţilor, dar şi despre proiectul celui mai mare laser din lume – ELI-NP de la Măgurele.
Rep: Cum se va realiza finanţarea universităţilor după publicarea clasificării universităţilor?
Daniel Funeriu: La nivel de finanţare sunt două tipuri de efecte: efecte imediate, începând din 1 octombrie, reprezentate de alocarea unui plus de locuri de master şi doctorat pentru universităţile de cercetare avansată. Alocarea acestor locuri duce la resurse suplimentare pentru master şi doctorat către universităţile capabile să desfăşoare astfel de proiecte. Nu cred că dumneavoastră ca plătitor de taxe vreţi să vă irosiţi banii în finanţarea unor doctorate în universităţi care nu pot să ducă la bun sfârşit cercetările pe care dumneavoastră ca plătitor de taxe le-aţi finanţat. În schimb, există o a doua consecinţă a acestei clasificări care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2012, în noul an fiscal. Excelenţa trebuie finanţată acolo unde ea se află, de orice tip. O universitate de educaţie, de exemplu, care are o misiune diferită de o universitate de cercetare avansată şi educaţie, poate avea un rol foarte important în tot ceea ce înseamnă incluziune socială. Vom premia în cadrul acestor universităţi dimensiunea de incluziune socială, dimensiunea de inserţie pe piaţa muncii la nivel local, dimensiunea de adecvare a ofertei pe programe de licenţă pentru tot ceea ce înseamnă forţă de muncă necesară la nivel local. Le vom premia prin locuri mai multe la licenţă, prin granturi de dezvoltare instituţională. Dacă la o universitate dintr-un anumit oraş, rectorul, prorectorii se consultă cu marii angajatori, se întâlnesc cu autorităţile publice locale, îşi fac un plan de previziune pe cinci ani (ce se va întâmpla pe piaţa muncii acolo, ce investiţii vin, ce necesităţi sunt), programele lor vor fi sprijinite. Din contră, dacă în plan local industria A scade, iar industria B creşte şi dacă universitatea continuă să investească în formarea de absolvenţi pentru industria A, acest lucru nu va fi premiat.
Statul poate finanţa universităţile private din finanţarea suplimentară pe bază de competiţie
Rep: Statul va finanţa şi universităţile private?
Daniel Funeriu: Statul poate, conform noii legi, finanţa universităţile private. În acest moment, statul nu finanţează universităţile private. Statul poate finanţa universităţile private din finanţarea suplimentară pe bază de competiţie. Eu îmi doresc foarte mult ca în mediul universităţilor private să avem câteva exemple de succes, de bună calitate, de bune practici, pentru că această lege dă învăţământului privat o posibilitate de dezvoltare care nu a fost niciodată conferită în trecut. Îi oferă un cadru clar şi un cadru concurenţial.
Reforma în învăţământul superior înseamnă alocarea resurselor şi obţinerea puterii în universităţi de către oameni de calitate
Rep: Ordinul de ministru pentru alocarea locurilor la doctorat prevede că acestea se vor aloca în anul universitar 2011-2012 preferenţial celor care îndeplinesc criteriile de abilitare, după care celor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru granturi şi parteneriate şi apoi celor care sunt profesori conducători de doctorat şi nu îndeplinesc aceste standarde. O parte dintre conducătorii de universităţi acuză faptul că nu au avut timpul fizic să ceară CV-urile tuturor conducătorilor de doctorat pentru a verifica dacă îndeplinesc criteriile de eligibilitate.
Daniel Funeriu: Acest lucru nu este o scuză. O universitate trebuie să ştie în orice moment cine din acea universitate îndeplineşte criteriile de abilitare, cine din acea universitate este eligibil pentru granturi. Dacă nu ştie înseamnă că are grave probleme de funcţionalitate. Reforma în învăţământul superior înseamnă un lucru extrem de simplu: alocarea resurselor şi obţinerea puterii în universităţi de către oameni de calitate. Punct. Restul nu este decât un cadru instituţional. Dar aceasta este cheia succesului în învăţământul superior: oamenii buni ştiu cum să utilizeze resursele, oamenii buni ştiu cum să folosească puterea. De aceea tot ce face acest minister este să creeze condiţiile pentru ca oamenii buni să aibă parte de resurse şi să fie în poziţie de conducere în universităţi. Asta este esenţa schimbării în sistemul de învăţământ superior. Dacă universităţile nu înţeleg să facă acest lucru, dacă universităţile nu înţeleg să îşi aleagă în structuri de conducere oameni impecabili şi respectabili din punct de vedere academic, ele sunt primele care vor suferi. Această competiţie globală este nemiloasă.
Rep: La Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Bucureşti, pe site a fost publicată metodologia de admitere la doctorat. Aceasta este construită, printre altele, în baza Legii 84/1995, care a fost abrogată de Legea Educaţiei Naţionale, potrivit documentelor prezente pe site-ul universităţii marţi, 13 septembrie (documentele care făceau referire la Legea 84/1995 au fost scoase de pe site miercuri, 14 septembrie – n.r.). Cine realizează verificarea universităţilor şi ce riscă cele care nu se supun unui ordin de ministru?
Daniel Funeriu: Nu poate fi vorba de aşa ceva. Nici o metodologie acum nu poate fi făcută pe baza Legii 84/1995. Exclus ca o universitate să îşi fundamenteze o politică pe baza unei legi abrogate.
Rep: Ce se întâmplă în cazul în care o universitate nu respectă ordinul de ministru?
Daniel Funeriu: Va trage toate consecinţele de rigoare. Nu pot să îmi imaginez că o universitate nu respectă reglementările în vigoare, ar fi un lucru foarte grav. Rolul ministerului este de reglementare şi control. Având în sistem toate instrumentele de reglementare şi control bine puse la punct, activitatea de control a ministerului prevăzută de lege se va desfăşura în parametrii de care România are nevoie.
Cel mai pervertit sistem din România este sistemul axiologic
Rep: Noul curriculum când va fi implementat?
Daniel Funeriu: Primele modificări curriculare vor fi în anul şcolar 2012-2013. Ar fi o mare eroare pentru toată societatea românească să ducem discuţia într-o zonă a reformelor pe hârtie. Nimic nu este mai uşor decât să propui documente: un curriculum, un cadru de referinţă. Nu elaborarea documentelor este neapărat o problemă. Ceea ce este extrem de important este timingul documentelor. Şcoala trebuie să ofere, pe lângă conţinuturi, care sunt materializate în curriculum, şi un set de valori. De exemplu, perseverenţa, onestitatea, consecvenţa. Sunt valori pe care copiii le învaţă la orice materie, indiferent dacă învăţăm derivatele în a X-a sau în a XII-a, indiferent dacă învăţăm integralele în a XI-a sau a XII-a, indiferent dacă facem înainte biologia parameciului sau genetică moleculară, atitudinile, valorile, comportamentele se deprind la fiecare materie, evident într-o anumită relaţie cu conţinuturile. Discuţia despre conţinuturi este o discuţie importantă, însă noi conţinuturi într-un nou concept pot să fie puse în practică doar în conjuncţie cu două alte elemente: capacitatea profesorului de a transmite acel curriculum şi evaluările care să fie în acord cu acel curriculum; importantă este şi capacitatea cadrelor didactice de a derula acele evaluări. Ceea ce vedeţi că se întâmplă în acest an este exact pregătirea terenului pentru punerea în practică a unui nou curriculum la clasele de început de ciclu în anul 2012 – 2013. Este relativ uşor să dai un document pe care scrie frumos cadru de referinţă, pe care scrie curriculum, să printezi manuale noi. Însă, este mult mai important ca în momentul în care vii cu astfel de documente să ai tot sistemul pregătit să le pună în aplicare. Altfel iarăşi facem o reformă pe hârtie. Este vorba de o schimbare raţională, care poate să fie asimilată de copii, de cadre didactice, o schimbare care să fie în acelaşi timp solidă. Eu sunt alergic la anumite cuvinte, gen reformă, strategie, implementare. Reforma în învăţământul superior ţine de un lucru foarte simplu: putere şi resurse pentru oameni de calitate. Cel mai pervertit sistem din România este sistemul axiologic. Sistemul de valori din România a fost total pervertit în ultimii 20 de ani. Reașezarea sa pe baza unor principii ferme și juste (ați văzut la bacalaureat un prim pas în acest sens) este poate cel mai important lucru pe care educația poate să îl ducă la bun sfârșit.
Rep: Care este feed-backul pe care l-aţi primit de la profesori, referitor la bacalaureat?
Daniel Funeriu: Solidaritate totală. Am primit un e-mail acum câteva zile care m-a impresionat. O doamnă profesoară îmi spunea că a refuzat să mai participe în ultimii 10-15 ani la bacalaureat pentru că nu voia să fie părtaşă la o fraudă şi m-a întrebat simplu: ceilalţi miniştri n-au ştiut? Dacă n-au ştiut, erau singurii din ţară care nu ştiau. Dar dacă au ştiut, de ce nu au făcut nimic? Vă spun eu de ce: bani, nu neapărat pentru ei, ci bani care se vehiculau în acest proces şi linişte politică.
Rep: Pe care dumneavoastră nu o aveţi acum?
Daniel Funeriu: Nu pot să spun acest lucru. Inclusiv din parlament… clar din cadrul coaliţiei de guvernare sprijinul a fost total, dincolo de tot ce a apărut în presă. Şi nu doar. Foarte mulţi senatori şi deputaţi ai opoziţiei, pe lângă telefoane, au avut chiar exprimări publice referitor la acest subiect.
Rep: Revenind la universităţi, cum se corelează educaţia cu piaţa muncii? Aţi introdus „angajabilitatea“ drept criteriu de evaluare pentru ARACIS, dar care sunt instrumentele prin care se măsoară angajabilitatea?
Daniel Funeriu: Sunt instrumente teoretic simple, dar care nu au fost niciodată puse în practică. Nimeni nu avea interesul până acum pentru o radiografie clară a sistemului. Pentru că într-un sistem neclar abuzurile sunt posibile şi permise. Într-un sistem neclar poţi să îţi atragi prietenia sau simpatia unor parlamentari sau a unor primari sau a altor oameni politici dacă unei universităţi, pe un anumit program de studiu, îi dai mai multe locuri la master sau la doctorat. Pentru că în trecut aceste locuri erau date din stiloul ministrului. Acum, în momentul în care ai repere clare, acest lucru nu mai este posibil. Procentajul de angajare în specialitate a studenţilor la finalizarea studiilor este unul dintre aceşti parametri. Să vă dau câteva exemple de posibili parametri de cuantificare a angajabilității. 1. Timpul mediu petrecut de un absolvent înainte de a-şi găsi primul job. 2. Salariul mediu la angajare. 3. Procentajul de absolvenţi ai unui anumit program de studii, ai unei anumite discipline, care lucrează în acel domeniu la cinci ani de la terminarea studiilor. Sunt acestea câteva repere. Evident că o universitate care are timp mediu de angajare pentru un absolvent două luni, faţă de altă universitate care are timp mediu de angajare șase luni, va avea o concurenţă mai mare pe locurile pe care le scoate la concurs. Sigur lupta se va da pentru universitatea al cărei absolvent va avea un salariu la angajare mai mare. Sigur că va fi o luptă pentru o specializare care este perenă, care a fost bine intuită în timp. Este însă şi mai important ca universităţile să prevadă care va fi piaţa muncii. Asta înseamnă o politică dinamică şi responsabilă, să îţi pui întrebarea ce se va cere pe piaţa muncii peste 5-10 ani. Iar în funcţie de acest lucru să dai răspunsuri; de exemplu, poţi să cultivi ca o competență transversală a studenţilor capacitatea de a reacţiona la schimbare. O universitate dinamică îţi cultivă inclusiv această capacitate de a reacţiona la schimbare, de a o prevedea, de a lua decizii. Ăsta este tipul de atitudini pe care şcoala trebuie să îl dea, dincolo de conţinuturi. Conţinuturile sunt cel mai uşor de transmis, atitudinile şi comportamentele sunt cel mai greu de clădit. Asta este ceea ce universităţile şi şcoala trebuie să urmărească permanent. Revenind la „angajabilitate“, conform Legii Educaţiei Naţionale există obligativitatea universităţilor de a menţine o bază de date cu absolvenţii, iar în momentul în care, în timp, această bază de date va fi constituită, vom avea o imagine foarte clară a modului în care fiecare universitate este adecvată la piaţa muncii. Dacă am avea aceste date acum pentru trecut ar fi un lucru extraordinar.
Rep: Ce s-a întâmplat cu Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior din România? Site-ul a fost lansat în ianuarie 2011, au introdus universităţile baze de date cu absolvenţii?
Daniel Funeriu: Este pe parcurs de updatare. Este un proces de lungă durată şi este un proces continuu, care este în responsabilitatea Autorităţii Naţionale pentru Calificări.
Rep: Începe anul universitar, ce se întâmplă cu rectorii parlamentari?
Daniel Funeriu: Aşteptăm pronunţarea instanţei.
Rep: Când se va realiza metodologia de constituire a noilor consilii de administraţie şi metodologia de selectare prin concurs a directorilor de şcoli?
Daniel Funeriu: Toate metodologiile trebuie furnizate până la împlinirea a opt luni de la intrarea în vigore a Legii Educaţiei Naţionale. Acest termen expiră în 10 octombrie, suntem în grafic, nu am nici o emoţie: vom da aceste metodologii la termen.
Rep: Ce se mai întâmplă cu proiectul ELI, laserul de la Măgurele? În iunie, guvernul a aprobat un memorandum prin care cerea identificarea de surse de finanţare şi realocarea de bani europeni de la alte programe europene către acest proiect.
Daniel Funeriu: Suntem în perioada de pregătire a proiectului, au avut loc mai multe discuţii la Bruxelles cu reprezentanţii Comisiei pentru optimizarea dosarului, astfel încât el să fie într-o versiune cât mai aproape de aprobare. Suntem în procedura de identificare şi alocare a acestor surse de finanţare. În mod evident, decizia de concentrare a deciziei în ceea ce priveşte fondurile europene, mă refer aici la nominalizarea pentru ministerul fondurilor europene sau cum se va numi el, este o decizie de a facilita toate aceste demersuri şi nu pot decât să salut şi să mă bucur de aceste lucruri.
• Rodica Pantazi
HotNews.ro
