Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Ion Călinoiu, vorbeşte, într-un interviu acordat GdS, despre modul în care se împart fondurile către primării, situaţia economică a judeţului şi despre bătălia politică declanşată pentru şefia CJ
GdS: Cât la sută din terenurile agricole din Gorj sunt nefolosite?
I.C.: Suprafaţa agricolă a judeţului Gorj are pentru noi un real potenţial economic. Asistenţa tehnică este acordată încă de organele deconcentrate ale Ministerului Agriculturii. În acest domeniu de activitate, responsabilitatea este ţinută la nivel central. Nu pricep de ce nu s-au gândit că mai aproape şi cu picioarele pe pământ sunt primarii şi consiliile locale şi ar putea să utilizeze mai bine terenurile agricole. Eu apreciez că, la nivelul judeţului Gorj, peste 60% din suprafaţa agricolă este necultivată. Şi terenurile care sunt cultivate cu ajutor local sau central reprezintă, de fapt, o agricultură de subzistenţă.
GdS: Ce pondere ar trebui să aibă agricultura în viaţa economică a judeţului? Sunteţi doctor în ştiinţe agricole…
I.C.: Potenţialul economic al judeţului Gorj ar fi altul dacă am utiliza tot ceea ce deţinem din punct de vedere agricol. Faţă de alte judeţe, Gorjul poate folosi multe suprafeţe de teren pentru zootehnie, pomicultură, iar pe scară redusă pentru bazine legumicole. Toate acestea înseamnă investiţii. Retrocedarea proprietăţilor a condus însă la distrugerea plantaţiilor pomicole, la scăderea efectivelor de animale. Este o agricultură care are nevoie de investiţii, iar statul în acest domeniu de activitate nu a depus nici un fel de măsuri de reforme sau un standard de susţinere a agriculturii. Agricultura a rămas cu zeci de ani în urmă, la nivelul executării lucrărilor tehnologice cu utilaje neperformante – chiar putem vorbi de inexistenţa utilajelor în agricultură, inexistenţa elementelor necesare producţiei agricole ridicate şi lipsa susţinerii pentru producătorul agricol, în vederea constituirii de exploataţii agricole. Fără exploataţii agricole, lucrul pământului individual şi pe suprafeţe reduse înseamnă distrugerea terenului. E nevoie de investiţii în creşterea animalelor şi pomicultură.
GdS: Se mai înfiinţează Electra?
I.C.: Când a fost pusă în discuţie reforma din domeniul mineritului şi energiei la nivel naţional, ceea ce afecta în mare parte judeţul Gorj, acesta fiind cu pondere în producerea curentului electric, am spus clar că este nevoie de reorganizare şi de reformă. Fără o strategie nu se poate face acest lucru. Nu există o strategie naţională care să fie în deplină concordanţă cu strategia europeană şi mondială de producere a energiei electrice. Trebuie să se ţină cont de tot ce înseamnă materie primă. Nu a existat posibilitatea organizării acestui domeniu de activitate. Au fost semnate doar protocoale cu miniştrii care s-au perindat pe la nivelul judeţului Gorj. Toţi am susţinut şi susţinem o entitate care să fie competitivă şi care să folosească eficient cărbunele. Judeţul Gorj este în continuare inima energetică, din punct de vedere al energiei produse pe bază de lignit. Condiţiile actuale de înfiinţare a Electra nu mai sunt îndeplinite. Hotărârile judecătoreşti se prelungesc şi aşa mai departe. Mai sunt şi factori interesaţi în destabilizarea acestui sector. Probabil că există şi oameni interesaţi să nu fie înfiinţată Electra.
GdS: Se impune reorganizarea sistemului de sănătate din judeţul Gorj? Ce părere aveţi despre un management privat la spitale?
I.C.: Se impune reorganizarea sectorului de sănătate, dar nu potrivit reformei pe care o promovează Ministerul Sănătăţii. Nu trebuie să se închidă spitale şi să repartizeze cadrele medicale arbitrar în teritoriu sau în ţară. Această reformă se poate realiza printr-un management privat atât la nivel naţional, cât şi la nivel local. Eu promovez deja managementul privat.
GdS: Ce se va întâmpla cu Spitalul de la Sadu, aflat pe lista unităţilor care se vor închide?
I.C.: Am făcut recent o deplasare la Bucureşti cu primarul de la Sadu şi am depus un material la Ministerul Sănătăţii cu argumente destul de serioase în vederea menţinerii spitalului. Eu sunt în continuare optimist.
Gorjul are drumuri judeţene de pământ
GdS: Câte drumuri de pământ sunt în judeţ? De ce mai avem după 20 de ani drumuri judeţene de pământ?
I.C.: La nivelul judeţului Gorj avem prinse la categoria drumuri judeţene doi – trei kilometri de drumuri din pământ. Acestea se regăsesc, de fapt, în zonele de tranzit ale localităţilor, prin suprafeţe de terenuri agricole sau forestiere…
GdS: Când va fi gata investiţia de la Rânca?
I.C.: Este programul de infrastructură mare, care vizează lucrările de modernizare a domeniului schiabil, canalizare, apă şi staţia de epurare. Totul este în curs de realizare. În luna aprilie, cel târziu, va fi semnată recepţia.
GdS: Poate fi Rânca motorul dezvoltării turistice a judeţului Gorj? Când va deveni staţiune turistică?
I.C.: Pentru noi este o preocupare prioritară la nivelul dezvoltării turistice a judeţului. Rânca a fost denumită generic staţiune. Nu este o staţiune şi promovăm odată cu implementarea acestui proiect de infrastructură şi o acţiune de declarare a zonei Rânca drept staţiune turistică. Pentru a deveni staţiune oficial, şi trebuie să spun până la capăt adevărul, depinde şi de ceea ce înseamnă colaborarea între cele două localităţi care gestionează patrimoniul de la Rânca: Baia de Fier şi Novaci. Acolo, dacă nu se lasă la o parte orgoliile şi animozităţile create, poate să tărăgăneze. În condiţii optime, Rânca poate fi declarată staţiune până la sfârşitul anului.
GdS: De ce sunt mereu discuţii la împărţirea bugetului?
I.C.: La împărţirea bugetului, discuţiile sunt obiective, în primul rând. Sunt generate de faptul că banii alocaţi de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale sunt insuficienţi şi nemulţumiţi nu sunt numai primarii, ci şi Consiliul Judeţean. Cauzele subiective pot să le comentez în următorul mod: există o doză de subiectivism şi nu o putem elimina, dar care să nu afecteze ceea ce înseamnă dezvoltarea unei localităţi în detrimentul alteia.
GdS: Cine împarte parte îşi face?
I.C.: Nu este vorba de acest lucru. Doza de subiectivism înseamnă din punctul meu de vedere că este propus proiectul spre aprobare, că nu împarte preşedintele Consiliului Judeţean banii. Iniţiativa de proiect de hotărâre e a Consiliului Judeţean, care o face cu aparatul propriu. Al doilea aspect este legat de stadiul implementării unui proiect. Şi atunci, în condiţiile în care o localitate este pe acelaşi nivel cu altă localitate, intervine decizia de a alege un proiect în funcţie de importanţă. Pe care îl consider mai important: pe cel de la Bustuchin sau pe cel de la Negomir? Şi atunci doza de subiectivism poate apărea. Mai este şi interpretarea politică a acestui lucru, şi ea apare la consilieri, la primari…
Nu îi place titlul de baron
GdS: Sunteţi un baron mai mic?
I.C.: În primul rând, exclud din start acest lucru, de a mă încadra la o categorie de genul acesta. Nu cred într-o definiţie de genul acesta. Pentru mine, ceea ce înseamnă averi, societăţi comerciale nu sunt decât lucrurile pe care le-am făcut cu familia şi în concordanţă cu munca depusă.
GdS: Cine v-a dat pontul cu vila de strămutat de lux? De unde aţi aflat?
I.C.: Lucrul acesta nu l-am aflat de la nimeni. Eu, iniţial, nu am cumpărat vila. Am cumpărat terenul de la alţii, efectiv. Terenul l-am avut cumpărat în teritoriu, după care la ceea ce a însemnat achiziţie a fost deplasarea în teritoriu şi s-a analizat.
GdS: Există politicieni fără dosare penale?
I.C.: Eu cred că există politicieni fără dosare penale. Eu nu am dosare penale.
GdS: Dar aţi avut…
I.C.: Da, am avut. Dosarele penale se promovează foarte simplu. Se sesizează procurorii de la o reclamaţie anonimă, de la un articol de presă. E vorba dacă intri în categoria de a fi supus în continuare instanţelor judecătoreşti.
GdS: E o luptă grea pentru şefia Consiliului Judeţean? Mizaţi pe imaginea lui Florin Cârciumaru pentru a câştiga un nou mandat?
I.C.: E o luptă foarte grea. Se angajează foarte mulţi în ea. Mizez în primul rând pe ceea ce înseamnă imaginea personală. De fapt, eu sunt omul care trăieşte pe picioarele sale şi colaborarea mea cu Cârciumaru reprezintă un atu pentru câştigarea alegerilor din 2012 la nivelul Consiliului Judeţean.
GdS: Cine are şefia Consiliului Judeţean are şi primarii „la mână“, cum se spune?
I.C.: Exclus. Cine are şefia Consiliului Judeţean are în primul rând responsabilitatea şi obligaţia de a realiza o bună colaborare cu tot ceea ce înseamnă administraţie publică locală în teritoriu.
GdS: Gorjul e pe primele locuri în ţară la şomaj, disponibilizări etc. E Gorjul un judeţ sărac, dar cu oameni bogaţi sau e un judeţ bogat cu oameni săraci?
I.C.: Gorjul e un judeţ din categoria acelora în care oamenii sunt harnici, ospitalieri, pregătiţi să îndure greutăţile pe care le au şi le-au avut de-a lungul timpului. Nu sunt, după cum se vede, în situaţia de a fi radicali în ceea ce înseamnă preluarea unor drepturi pe care le au ca gorjeni. În primul rând, drepturile legate de ceea ce înseamnă un judeţ bogat în subsol, un judeţ bogat în oameni, dar responsabilităţile în ceea ce înseamnă manageriatul industriei miniere şi a cărbunelui sunt luate de la Bucureşti şi Gorjului i-a revenit foarte puţin. Sub acest aspect, Gorjul este sărăcit, chiar dacă oamenii au lucrat şi lucrează în continuare şi au nişte salarii din acest domeniu de activitate. Gorjenii au susţinut economic statul. Sub alt aspect, aş putea spune că suntem un judeţ bogat, atunci când vrea statul. Pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Gorjul a fost depunctat la nivelul a 32 de proiecte, fiindcă localităţile care sunt deponente nu au făcut parte din categoria localităţilor sărace. Adică suntem bogaţi când nu le convine să luăm proiecte, când, în realitate, suntem conduşi către sărăcie. Să nu se înţeleagă că arunc vina neapărat pe guvern, dar, în ultimul timp, ceea ce înseamnă respectarea autonomiei locale şi colaborarea cu guvernul la nivel local au condus la un eşec major în energie şi minerit, ceea ce a dus la creşterea numărului de şomeri şi la creşterea în amploare a sărăciei la nivelul judeţului Gorj.
