Ziua Mondială a Zonelor Umede la Drobeta Turnu Severin

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova, în parteneriat cu Asociaţia PRO – Mehedinţi (ONG de mediu) – din postura de custozi, şi Agenţia pentru Protecţia mediului Mehedinţi – din postura de autoritate de mediu competentă  a judeţului Mehedinţi, organizează joi, 29 ianuarie 2009, orele 1000, la sediul Palatului Cultural “Theodor Costescu” din municipiul Drobeta Tr.Severin, o serie de manifestări privind importanţa biodiversităţii din ariile naturale protejate Blahniţa şi Gruia – Gârla Mare.
Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, se înscrie printre primele convenţii referitoare la conservarea patrimoniului natural al lumii. Zonele umede au fost definite ca fiind întinderile de bălţi, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusuv intinderile de apă marină cu adâncimea, la reflux, mai mică de 6 m.. Obiectivul declarat al Convenţiei a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora, care servesc ca habitat al păsărilor acvatice, iar, pe de altă parte, constituie cele mai importante resurse de valoare economică, naturală, ştiinţifică şi recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă. Alegerea acestor zone, conform Convenţiei, se bazează pe rolul internaţional din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, ţinând seama de importanţa lor internaţională pentru păsările acvatice în toate anotimpurile. Convenţia stabileşte pentru statele părţi, în primul rând, cerinţa de a elabora şi aplica planurile de amenajare, astfel încât să se favorizeze conservarea acestor zone prin crearea de rezervaţii şi utilizarea raţională a rezervelor lor. O mare parte din acestea prezintă în componenţa lor zone umede, având regim special de conservare şi ocrotire. Toate adăpostesc specii de floră şi faună protejate şi deţin un rol foarte important în cadrul culoarului de migraţie est-european.
În România există 89 de zone umede, printre care, 44 de zone sunt, concomitent, de o extraordinară importanţă avifaunistică.
În ansamblul lor, zonele umede din România se caracterizează printr-o varietate a genofondului rar întâlnită în alte habitate. Plantele acvatice, avifauna şi elementele de ihtiofaună convieţuiesc permanent sau temporar în aceste ecosisteme, demonstrând forme şi faze de evoluţie diferenţiată ale raporturilor organismelor vii cu mediul lor de viaţă. Peste o sută de specii diferite de peşti, dintre care 40 cu valoare comercială, inclusiv sturioni, populează apele fluviului Dunărea. Coridorul fluvial este ultimul refugiu european al vulturului codalb (Halialetus albicila). Delta Dunării, găzduieşte importanţi reprezentanţi ai lumii vii: pelicanul alb european (Pelecanis onocrothalus) – 52% din populaţia Palearctică, egreta mare albă (Egreta garzetta) -71% din populaţia europeană, gâsca cu gât roşu (Brantha ruficolis) -20% din populaţia mondială ş.a..
Blahniţa a fost declarată arie de protecţie specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern 1284/2007, având o suprafaţă de 45.286,3 ha., făcând parte din regiunea biogeografică continentală.
Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate, conform următoarelor categorii: 5   specii periclitate la nivel global; 18   specii de păsări din Anexa I a Directivei Păsări; 88 specii migratoare, listate în anexele Convenţiei de la Bonn asupra speciilor migratoare.
În cadrul ariei, o importanţă deosebită se acordă zonei umede Hinova – Ostrovul Corbului, situată între km. fluvial 923 (în dreptul pârâului Ergheviţa) şi km. 910 (în dreptul localităţii Batoţi).