Mii de obiecte de patrimoniu, unele de o valoare inestimabilă, sunt dispărute fără urmă de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Hunedoara, se arată într-un raport întocmit de conducerea instituţiei la doi ani de la declanşarea unui inventar la toate secţiile judeţene. Deşi angajaţii muzeului vinovaţi de dispariţia lor nu răspund administrativ pentru fapta lor, poliţia a fost înştiinţată şi se aşteaptă declanşarea unor anchete penale.
La doi ani de la declanşarea unui inventar comandat de conducerea instituţiei în toate secţiile Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Hunedoara, acesta încă nu s-a finalizat. O primă evaluare arată că mii de piese patrimoniu lipsesc, cea mai mare parte a lor sunt considerate dispărute definitiv. Cea asupra căreia se concentrează toate acuzaţiile este fosta directoare a instituţiei, Adriana Pescariu, demisă din funcţie în urmă cu doi ani după ce, în cei 18 ani de când s-a aflat la conducerea instituţiei, au dispărut obiecte de patrimoniu de o valoare inestimabilă. „O inventariere a obiectelor de patrimoniu din muzeul hunedorean nu a fost comandată de 100 de ani. Fostul director al muzeului era obligat printr-o hotărâre de Guvern din anul 2000 să instituie comisii de inventariere, însă acest lucru nu s-a realizat. În urma verificării corpului de control al Consiliului Judeţean Hunedoara s-a constat că cea mai mare parte a pieselor de patrimoniu au fost depozitate în podul clădirii Magna Curia a cărui chei se aflau doar la Adriana Pescariu. Se pare că ea le-a permis angajaţilor ei să intre în pod după bunul plac. În urma actului de control, întreaga răspundere pentru dispariţia unor piese importante de colecţie îi revin ei”, declară Marcel Morar, directorul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Hunedoara.
Potrivit conducerii actuale a muzeului, nu s-a instituit nicio culpă administrativă pentru cei care se fac vinovaţi de dispariţia pieselor de patrimoniu, însă dispăriţiile au fost semnalate poliţiei.
Pierdere la secţia de arme
Una dintre cele mai afectate colecţii prin dispariţia pieselor este cea de la Secţia de Arme, unde lipsesc nu mai puţin de 25 la sută din obiecte. „Am reuşit să finalizez inventarul şi în prezent mai există 302 piese. Alte 153 de obiecte constând în pistoale, săbii, puşti, pumnale şi cuţite lipsesc. Nu putem spune cu certitudine că ele au dispărut definitiv până nu verificăm dacă nu se află împrumutate unor alte muzee din ţară”, declară şeful secţiei arme, Viorel Papp. De o valoare uriaşă sunt şi două picturi dispărute la secţia de artă Deva.
Piesă unică dispărută
La secţia Sarmizegetusa a muzeului, inventarul arată mii de piese lipsă, singura „scuză” pentru o asemenea dispariţie fiind aceea că e vorba de piese de ceramică şi sticlă apreciate ca valoare foarte mică. Secţia a intrat de trei ori în atenţia hoţilor care, la interval de 10 ani, au dat câte o spargere. Cea mai de valoare colecţie furată în 1991 a fost cea de numismatică care conţinea o piesă unică din secol IV ce atesta locuirea zonei de romani şi după retragerea aurelială.
Orăştie lăsată fără icoane
De la Orăştie lipsesc numeroase icoane pe sticlă, cărţi şi piese de numismatică. O parte din ele s-au descoperit la Deva, plimbate între secţii fără procese verbale de predare-primire în anii ’60. „Inventarul la Secţia Orăştie a muzeului nu a fost finalizată. O parte din icoane au fost găsite la Deva, dar e posibil ca, la finalizarea inventarului, acolo să mai avem parte şi de alte surprize”, declară Marcel Morar, directorul Muzeului.
