25.1 C
Craiova
marți, 21 mai, 2024
Știri de ultima orăActualitate1.000 de cladiri - pericol public

1.000 de cladiri – pericol public

La cea mai mica zdruncinatura, aproximativ o mie de cladiri din Dolj risca sa se prabuseasca. Majoritatea sunt institutii publice care nu au mai fost consolidate de ani buni si care in caz de cutremur se pot narui in câteva secunde.


Sute de scoli, sute de cladiri monumente istorice, zeci de sedii de spitale, de primarii, biblioteci si zeci de blocuri stau sa cada sub privirile neputincioase ale autoritatilor locale. Desi sunt constienti de pericolul la care sunt expusi zilnic cetatenii, din lipsa de alte spatii si de fonduri pentru consolidari, edilii prefera sa inchida ochii si sa spere ca nu se va intâmpla nimic rau. Lista cladirilor cu risc ridicat de prabusire in caz de cutremur pe care autoritatile judetene au trimis-o la solicitarea guvernului este destul de lunga. Imobilele cu risc au fost impartite in trei categorii: din prima clasa fac parte cladirile in care functioneaza institutii publice, considerate de importanta vitala pentru societate, a caror functionalitate in timpul si imediat dupa cutremur trebuie sa se asigure integral. Sunt 76 de astfel de cladiri, dintre care doar 15 au fost expertizate, costul total al consolidarilor ridicându-se la 130 de miliarde. Din a doua categorie, in care intra cladirile considerate de importanta deosebita, cum ar fi scolile si cele care adapostesc un numar mare de persoane, autoritatile au identificat 545 de imobile, dintre care 147 expertizate. Din ultima clasa, imobilele de locuit, fac parte 163 de locuinte, dintre care 26 expertizate.


Biblioteca – pericol public


Cele mai „subrede“ institutii par sa fie primariile oraselor si municipiilor din judet, care au nevoie urgenta de consolidari. Daca Primaria Craiova a fost expertizata in urma cu doi ani, dar Comisia regionala a monumentelor istorice nu a primit nici un raspuns pâna acum din partea Ministerului Culturii si Cultelor, edilii din Bechet, Filiasi, Bailesti si Calafat asteapta fonduri pentru expertizarea si consolidarea primariilor. Pericole publice sunt si casele de cultura si bibliotecile pentru care nu s-au gasit fonduri nici de o zugraveala. „In primul rând, trebuie consolidata biblioteca pentru ca o sa cada tavanul peste copiii care citesc aici. Etajul poate sa cada din clipa in clipa si, in urma expertizei pe care am facut-o, cladirea are nevoie urgenta de consolidari. Sper ca guvernul sa imi dea fonduri pentru ea, deoarece pentru cladirea primariei si pentru casa de cultura mai gasim noi, iar cladirea liceului este in curs de consolidare“, a explicat Nicolae Stancioi, primarul orasului Filiasi.


De consolidare si expertizare au nevoie si caminul cultural, biblioteca, muzeul si salonul de festivitati din Bechet. Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ solicita guvernului 190 de miliarde de lei pentru consolidarea Casei Albe si a 15 blocuri din centrul Craiovei si de pe Calea Bucuresti, care au fost deja expertizate. Nici sediile de spitale nu sunt locuri sigure pentru cetateni in caz de cutremur. Cladiri „cu bulina“ sunt Spitalul Clinic „Victor Babes“, Sectia de Recuperare a Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie, Spitalul Municipal Bailesti, Spitalul Orasenesc Filiasi si alte 11 cladiri aflate in proprietatea Autoritatii de Sanatate Publica.


Scoli, spitale si biserici „imbulinate“


Elevii doljeni sunt in pericol nu doar in biblioteci, acolo unde tavanele si etajele stau sa cada, ci si in scoli. Din cele 251 de unitati de invatamânt, doar 123 au fost expertizate, 72 au fost consolidate si 37 sunt in curs de consolidare. Pentru celelalte imobile in care functioneaza scoli, guvernul va trebui sa aloce pentru consolidarea lor aproximativ 870 de milioane. Lista poate continua cu cladirile monumente istorice. Din cele 369 de imobile, doar 22 au fost consolidate, iar costurile pentru consolidarea celorlalte 347 depasesc doua mii de miliarde de lei. „Printre aceste monumente sunt foarte multe biserici la care nu s-au facut in decursul anilor decât mici restaurari, iar acestea trebuie consolidate pentru ca zilnic publicul are acces aici“, a spus Marcel Berendei, arhitect in cadrul Sectiei de monumente istorice de la Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS