O intimplare nefericita i-a facut celebri pe Ionut si Catalin
Ionut Uta si Ionut Catalin Oprisan sint cei doi baieti in virsta de zece ani, care au trecut printr-un adevarat calvar asta-iarna. Copiii au cazut intr-o groapa adinca de patru metri din curtea unui vecin, unde au petrecut mai multe nopti, intr-un ger cumplit, fiind gasiti intimplator de un satean.
La operatiunile de cautare a celor doi copii au fost mobilizate echipe de jandarmi, politisti si aproape toata comuna Ciupercenii Noi. La aproape sase luni de la acele evenimente, Ionut si Catalin au ramas la fel de neastimparati.
Prieteni la bine si la rau
„Mai pleaca la joaca pe strada fara sa spuna, altfel e un copil cuminte“, spune Elena Berbec, bunica lui Ionut Uta, in timp ce il cauta de zor pe nepot.
„Nu stiu pe unde s-a dus ca adineaori era aici, in fata portii, cu copiii. Da’ o sa vina el, ca asa face mereu. Trebuie sa fie pe aici, pe undeva, cu copiii“, spune ea incercind sa-si ascunda ingrijorarea. Dupa o jumatate de ora, femeia renunta sa-si mai caute nepotul, convinsa ca s-a ascuns de caldura sufocanta la umbra vreunui copac de pe marginea drumului.
Putin dezamagita de intilnirea ratata, am plecat in cautarea lui Ionut Catalin, insa nici de data aceasta nu am avut noroc. Mama lui spunea ca baiatul e plecat la joaca, insa nu a reusit sa-l localizeze. Dupa ce l-a cautat pe strada, intrebind in dreapta si-n stinga vecinii, femeia s-a simtit napadita de cele mai negre temeri:
„Daca i s-a intimplat, Doamne fereste, iar ceva, ca e cam zvapaiat? Saptamina trecuta a plecat tot asa, fara sa spuna, la balta, sa se scalde si am ajuns cu el la spital. Ca s-a taiat intr-un ciob si a trebuit sa-i coase rana“.
Din fericire, tocmai atunci Ionut a navalit pe poarta scuzindu-se ca a fost la vecini ca sa se uite la televizor. Despre partenerul lui de nazbitii, Ionut spune ca au ramas la fel de buni prieteni si dupa patania de asta-iarna: „De cind a venit vacanta ne-am intilnit mai rar, pentru ca el sta mai departe, pe alta strada, dar cind o sa inceapa scoala o sa ne vedem in fiecare zi“.
Pensionarii traiesc din ajutorul social
Pensiile de CAP au fost majorate de la 1 iulie pentru o mare parte din beneficiari cu 7.500 de lei
Mult asteptata recorelare cu 5% a pensiilor a ajuns si la Ciupercenii Noi. O mare parte dintre batrinii care au muncit zeci de ani la CAP se vor bucura din nou, pentru ca, vor primi de la 1 iulie pensiile majorate cu 7.500 de lei. Este vorba despre cei care au iesit la pensie inainte de 1989 si care, in urma acestei ultime recorelari, vor ajunge sa primeasca o pensie de 157.500 de lei. Exista si cazuri extreme: Floarea Mirici si Viorica Ristea din satul Smirdan, Viorica Beica si Gheorghe Raboveanu, din Ciupercenii Noi, sint patru batrini cu pensii sub 100.000 de lei, dar care reusesc sa se descurce datorita ajutorului social.
„Pentru ca nu au alte venituri, prin hotarire de consiliu local, sint indreptatiti sa primeasca ajutor social astfel incit veniturile lor sa nu depaseasca 740.000 de lei“, a spus viceprimarul Ion Calafeteanu.
Mai putini saraci
Hotarirea nr.114/2002, privind conditiile acordarii ajutorului social a generat insa si nemultumiri. Persoane care anul trecut au beneficiat de ajutor social, s-au trezit acum ca au fost excluse pentru simplul motiv ca s-a modificat grila de impozitare. In Ciuperceni, numarul beneficiarilor de ajutor social s-a redus de la 112 la 92.
Nicoleta Novec, de 48 de ani, din satul Smirdan a solicitat in mai multe rinduri Primariei Ciupercenii Noi sa i se acorde ajutor social. Cererea ei a fost refuzata, primaria constatind ca veniturile femeii depasesc pragul de saracie de 740.000 de lei stabilit prin hotarire de consiliu local. Concret, Nicoleta reuseste scriptic sa obtina venituri de exact 810.000 de lei din cei 10 ari de teren agricol, o vitelusa, un cal si patru pasari, adica mai mult cu 70.000 de lei, decit limita admisa.
Primaria este mai la indemina
In ciuda explicatiilor primite, femeia a ajuns la concluzia ca banii pentru ajutoare sociale sint folositi de salariatii din primarie in scopuri personale si da exemplu pe un anume Aurel Lica pe care „viceprimarul Ion Calafeteanu, in schimbul celor 580.000 de lei oferite drept ajutor social, il foloseste ca pe soferul sau personal“. Asta, desi „Lica are o gospodarie bine intemeiata, locuinta sa este placarta cu ceramica, parintii ii are pensionari, iar nora salariata“. Nicoleta mai spune ca acesta este doar un exemplu, in Ciuperceni existind „multe persoane care beneficiaza de ajutor social, printre acestea numarindu-se veri, cuscri, socri si alte neamuri cu zeci de milioane de lei depusi la banca sau la CEC“.
Viceprimarul Ion Calafeteanu se considera calomniat de vorbele femeii, care intimplator ii este ruda: „Am facut atitea pentru ea si sa-mi faca una ca asta? Cum poate sa spuna ca nu are din ce sa traiasca? Anul trecut a avut ajutor social (n.r. – 85.000 de lei pe luna) si a renuntat la el, iar acum se plinge ca moare de foame. Daca nu are ce sa manince, de unde are bani ca sa-si cumpere tigari cu filtru sau sa-si vopseasca parul?“.
Oameni nemultumiti ca Nicoleta Novec sint multi in Ciupercenii Noi. Primaria nu poate insa sa-i multumeasca pe toti, atita timp cit fondurile acordate de guven persoanelor nevoiase sint de la an la an mai mici.
Legumele au fost inlocuite cu tutunul
De mai bine de 50 de ani, ocupatia de baza a locuitorilor din Ciupercenii Noi, legumicultura, a pierdut de la an la an teren in fata unei indeletniciri mai profitabile: cultivarea tutunului
70 % din veniturile locuitorilor din Ciupercenii Noi provin din cultura tutunului. Considerata drept cea mai sigura investitie pentru locuitorii din aceasta zona, cultivarea tutunului a prins radacini in zona, in 1955, cind au fost infiintate in imprejurimile orasului Calafat primele centre de colectare.
„Dupa 1989, aceste centre, inclusiv cel de la Ciupercenii Noi, au trecut in administarea Fabricii de Fermentare a Tutunului din Craiova, care incheie periodic contracte destul de avantajoase cu cultivatorii“, a spus viceprimarul Ion Calafeteanu.
Pe linga subventiile primite de la centrul de colectare, cultivatorii de tutun sint incurajati sa practice aceasta indeletnicire si de alte avantaje cum ar fi perioada de vegetatie redusa – un tutun bine udat si prasit (ideal ar fi doar de doua ori) ajungind la maturitate in mai putin de doua luni.
Potrivit viceprimarului Calafeteanu, suprafata cultivata cu tutun creste de la un an la altul. In Ciupercenii Noi, din cele 3900 de hectare de teren arabil, anul acesta au fost cultivate cu tutun 400 de hectare, aproape dublu fata de anul trecut. Nici nu-i de mirare daca ne gindim ca un cultivator poate sa-si asigure intr-un singur sezon un venit net de 15 milioane de lei din tutunul cultivat pe o suprafata de 30-40 de ari, cu conditia ca recolta obtinuta sa bata undeva intre 700 si 800 de kilograme.
Nu exista piata de desfacere pentru legume
Cultura tutunului a devenit o ocupatie de baza a localnicilor din Ciupercenii Noi, inlocuind culturi cu traditie, dar mai putin rentabile cum ar fi rosiile, castravetii, ardeii grasi, varza si conopida. „Acum se mai produc legume doar pe aproape 250 de hectare, oamenii renuntind la aceasta cultura pentru ca nu mai exista piata de desfacere. Inainte functiona fabrica de conserve de la Calafat care prelua o mare parte din cantitatea de legume realizata aici. Acum oamenii se duc sa-si vinda legumele tocmai in pietele din Moldova si nu le convine pentru ca ii costa foarte mult drumul si din cauza distantei li se strica de multe ori produsele pe drum. Local, preturile sint foarte mici si nu te alegi cu nimic“, considera Ion Calafeteanu.
„Dunarea“ Ciuperceni are un nou stadion
Echipa de elita „Dunarea“ Ciupercenii Noi are incepind din aceasta luna un nou teren de fotbal. Un motiv de mindrie pentru reprezentantii Consiliului Local, care au reusit sa realizeze acest obiectiv practic fara bani de la buget. „Am hotarit sa facem un teren nou de fotbal, chiar linga primarie, pentru ca vechiul teren era tocmai la marginea comunei. Investitia s-a facut cu forte proprii. Terenul a fost nivelat, discuit, s-a semanat gazon si la urma am plantat portile. Mai avem de facut mici retusuri si chemam comisia de la Directia Judeteana de Tineret si Sport pentru omologare“, a spus viceprimarul Ion Calafeteanu.
Mai trebuie spus ca la amenajarea terenului au lucrat beneficiarii de ajutor social si viceprimarul Calafeteanu, care a tinut mortis sa contribuie personal la saparea santurilor pentru plantarea portilor. Ca doar se apropie campionatul, iar terenul trebuie sa arate impecabil.
