CSI – tot in stadiul de reanimare

In urma cu citeva zile, pe 7 octombrie, la Chisinau s-au incheiat lucrarile reuniunii la cel mai inalt nivel al Comunitatii Statelor Independente (CSI), forum la care cei 11 sefi de stat – presedintele Turkmenistanului, Saparmurat Niazov, fiind absent – au reconfirmat, potrivit cotidianului moscovit Nezavisimaia Gazeta, ca aceasta organizatie ramine doar un fel de „club cultural-istoric“ al liderilor CSI.

Nu s-a petrecut nimic senzational. Dezbaterea problemelor de pe ordinea de zi a fost strict protocolara, iar semnarea tuturor documentelor a durat cam un ceas si jumatate. Nu se poate spune ca actualul summit ar fi constituit un impuls pentru miscarea de integrare a statelor membre. Nici nu-i de mirare, avind in vedere ca o serie de state membre nu urmaresc un asemenea tel. Pentru CSI este chiar problematic sa fie un mecanism activ al integrarii. Comentind recentul „congres al presedintilor“ de la Chisinaru, politologul rus Constantin Zatulin aprecia ca in prezent Comunitatea Statelor Independente aminteste de Rocinanta lui Don Quijote, precizind ca o mirtoaga darimata nu poate fi prezentata drept falnicul Bucefal al lui Alexandru Macedon pentru a-l impune lumii model de unitate, coeziune si eforturi solidare ale partilor, totul nefiind decit de domeniul fantasticului.

Reuniunea s-a desfasurat in atmosfera in care relatiile dintre Rusia si Georgia s-au deteriorat peste masura, la fel ca si cele dintre Belarus si aceeasi Rusie si pe fundalul tergiversatelor probleme nerezolvate ale crizei transnistrene. Singurul element favorabil l-a constituit coincidenta ca intilnirea la virf a avut loc in ziua in care presedintele Rusiei, Vladimir Putin, implinea 50 de ani. Jubiliarul n-a putut sa-si serbeze in liniste aceasta virsta rotunda, deoarece toate actiunile oficiale incepeau prin felicitarile adresate liderului de la Kremlin. Mai mult, gazda reuniunii, presedintele Vladimir Voronin, a tinut sa reliefeze ca prezenta lui Vladimir Putin la Chisinau este un „dar facut Republicii Moldova“.

Pozitiv pentru „congresele presedintilor“ este faptul ca ele prilejuiesc intilniri bilaterale si abordarea, in acest cadru, a celor mai delicate probleme ale raporturilor interstatale, mai ales in situatii conflictuale. Cea mai asteptata a fost intilnirea „tete-a-tete“ a lui Vladimir Putin cu omologul gruzin, Eduard Sevardnadze. Dupa intrevederea de 40 de minute „in doi“, presedintele Putin parea destul de satisfacut, ceea ce nu se putea citi si pe fata presedintelui Georgiei. Amanunte despre acest dialog n-au ajuns pina la presa, dar se presupune ca la Chisinau au fost „rotunjite“ ascutisurile unghiurilor relatiilor bilaterale, dupa ce Eduard Sevardnadze a propus patrule comune la frontiera ruso-gruzina si a promis predarea luptatorilor ceceni de pe teritoriul Georgiei. Liderul de la Tbilisi a calificat intilnirrea ca un „moment de cotitura“ in relatiile dintre cele doua state. Intrebat de ziaristi, la conferinta de presa finala, despre materializarea declaratiilor facute la 11 septembrie in problema Georgiei, Vladimir Putin a mentionat ca „acele declaratii nu mai au obiect in cazul in care intra in vigoare intelegerile la care a ajuns cu presedintele Sevardnandze“. Oricum, dialogul Putin – Sevardandze a creat o atmosfera mai destinsa in raporturile Moscova – Tbilisi. Proba acestei destinderi, comenta politologul Constantin Zatulin, o va constitui insa meciul de fotbal Georgia – Rusia, care, conform intelegerii la cel mai inalt nivel, va avea loc pe 12 octombrie, la Tbilisi, „confruntare sportiva ce va demonstra starea relatiilor dintre gruzini si rusi mai mult decit intilnirea dintre cei doi presedinti“.

S-ar mai putea spune ca recenta reuniune la nivel inalt a CSI a mai contribuit putin la tensionarea relatiilor dintre Chisinau si Tiraspol. Grigori Maracuta, presedintele Sovietului Suprem al nerecunoscutei de nimeni Republici Moldovenesti Transnistrene, se plingea ziarului Nezavisimaia Gazeta ca, inaintea summit-ului, conducerea de la Chisinau n-a considerat necesar sa se consulte asupra ordinei de zi cu conducerea de la Tiraspol, ceea ce constituie o incalcare a prevederilor memorandumului de la Moscova din 1997, document ce stipuleaza prezenta partii transnistrene la dezbaterea problemelor ce-i afecteaza interesele politice si economice externe. „Drept urmare, a afirmat Maracuta, Tiraspolul va respecta doar acele hotariri si documente la elaborarea si adoptarea carora a luat parte“, lasind sa se inteleaga ca, pentru pretinsii lideri din stinga Nistrului, la Chisinau n-a fost nici un fel de reuniune a CSI.