Dirijabilul de hârtie
Coordonată de Kocsis Francisko, Editura Ardealul
O excelentă idee a avut Kocsis Francisko, redactor-șef adjunct al reputatei reviste Vatra, de la Târgu Mureș, aceea de a antologa cele mai frumoase poezii publicate din 1971 până în 2011. 1971 nu este doar anul Tezelor din iulie, prin care Ceaușescu a pus zăbală culturii române, după modele de import oriental-comuniste, dar și anul înființării noii serii a revistei Vatra, sub direcțiunea benefică a scriitorului Romulus Guga. Directorii fondatori ai revistei, apărută pentru prima oară în 1894, sunt trei scriitori clasici ai literaturii române: Ioan Slavici, I.L. Caragiale, George Coșbuc. Între timp, revista ardeleană de devenit un reper de necontestat în peisajul cultural și literar românesc, fiind probabil printre primele trei în țară, pe un podium imaginar și subiectiv, firește.
Kocsis Francisko este el însuși poet, unul adevărat, iar selecția de gust făcută de el ne pune pe masă o adevărată antologie a poeziei românești pe durata a 40 de ani, un adevărat festin pentru iubitorii de poezie adevărată, o diversitate de stiluri și formule personale, ca și de amprente care au marcat devenirea poeziei contemporane. În argumentul introductiv al cărții, criticul literar Al. Cistelecan arată că principiul de agregare al antologiei a fost acela de a demonstra valoarea poeziei publicate în timp de Vatra, pe un fond de echilibru, „un principiu de lucrare cinstită, care pune în valoarea continuitatea cu care revista a promovat poezia“. Nu mai puțin edificator este argumentul antologatorului însuși, care, ca unul care citește revista încă din 1971, a dorit să facă o selecție pe baza unui criteriu ferm: „textul să impresioneze, să șocheze, să emoționeze, să încânte, să uimească, orice, numai să nu te lase indiferent…“ Și cum ne-ar putea lăsa indiferenți poeme de (fac eu însumi o selecție aleatorie, din lipsă de spațiu) Ana Blandiana, Florența Albu, Emil Brumaru, Ben Corlaciu, Mircea Ciobanu, Constanța Buzea, Leonid Dimov, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Mircea, Mihai Ursachi, Matei Vișniec, Angela Marinescu, Gabriela Melinescu, Ioan Flora, Dinu Flămând, Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Marin Sorescu, Dan Damaschin, Mircea Ivănescu, Nora Iuga, Marta Petreu, Iustin Panța, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Stratan, Gheorghe Grigurcu, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Prelipceanu, Florin Mugur, Aurel Pantea, Alexandru Mușina, Andrei Bodiu, Ion Mureșan, Claudiu Komartin, Ioan Moldovan, Vasile Vlad, Petre Stoica etc.? Lista e mult mai mare, iar un dosar special al poeților mai apropiați de revistă, din zonă, vine să completeze o panoramă ideală a poeziei care s-a publicat aici timp de patru decenii: Dan Culcer, Nicolae Băciuț, Iulian Boldea, Dumitru Mureșan, Eugeniu Nistor, Kocsis Francisko, Zeno Ghițulescu, Andrei Fischof etc.
Sigur, lipsesc unele nume consacrate ale poeziei românești contemporane, iar trei dintre ele atrag atenția prin… absență, după cum remarca Al. Cistelecan. Cum-necum, la Vatra nu au publicat poezie Mircea Dinescu, Mircea Cărtărescu și Nichita Stănescu! De ce oare? Mister. Poeții nu au fost interesați, redacția a uitat să le ceară, în fine, eu aș putea adăuga și altele (Vasile Baghiu, Marian Drăghici, deși cred că cei doi au publicat poeme aici!). Însă, aceste absențe regretabile, fiecare din motive diferite, nu pot umbri efortul pleiadei de poeți valoroși ce și-au pus pecetea, prin poezia lor, pe devenirea unei reviste care este bun de patrimoniu al culturii naționale.
