http:http://www.youtube.com/watch?v=Pa86sYpwyEc
Un fleac. Consilierii locali craioveni, cu mici excepţii, au votat în turmă propunerea primarului Olguţa Vasilescu de cumpărare a celor trei hectare de teren de la Balta Craioviţei. Singurii care s-au abţinut sau s-au împotrivit au fost consilierii PDL.
Cu 21 de voturi pentru, două abţineri şi un vot împotrivă, proiectul de achiziţionare a trei hectare de teren de la Balta Craioviţei a fost adoptat fără să-i dea vreo emoţie Olguţei Vasilescu. Consilierii PSD, PNL, UNPR şi PPDD au dat astfel undă verde primăriei să pescuiască în apele tulburi ale tranzacţiei pentru care s-au pus la bătaie 1,5 milioane de euro. Spre deosebire de prima variantă, proiectul a suferit schimbări pe ici, pe colo. Prima se referă la obligaţia proprietarului terenului, SC Cetatea Banilor City SA, să suporte anumite cheltuieli. „Obligă înstrăinătorul să procedeze la dezmembrarea terenului, să suporte cheltuielile de întocmire a documentaţiei de urbanism şi amenjarea teritoriului, precum şi de autentificare a actului. Preţul de achiziţie a terenului se stabileşte pe baza raportului de evaluare, care va fi supus aprobării consiliului local“, se arată în raport. Cea mai importantă schimbare este scoaterea din proiect a posibilităţii de negociere a preţului, aşa cum era în prima variantă, ceea ce înseamnă că primăria va plăti cât va spune expertul evaluator. Cine va fi acesta? Vom vedea.
Dan Daşoveanu: Doamna primar, nu-i aşa că aveţi dreptate?
Singurii care au avut ceva de spus înainte de trecerea la votul propriu-zis au fost doi consilieri PDL. Dan Daşoveanu a început discursul cu o plecăciune verbală în faţa Olguţei Vasilescu, parcă jenat că îi pune întrebări. „Punctul de vedere al consilierilor PDL este că această iniţiativă este benefică pentru municipiul Craiova şi trebuie susţinută. Pentru că, în primul rând, este clar în interesul cetăţe nilor Craiovei. Avem câteva mici probleme în ceea ce priveşte forma şi mai puţin fondul acestei hotărâri. Aş propune să vă citesc eu propunerile noastre pentru două articole, iar doamna secretar să ne dea răspunsul din punct de vedere juridic, dacă şi doamna primar este de acord. Deci, propunerea noastră era dacă se poate schimba art. 1 în următoarea formă: „Se aprobă începerea procedurii de achiziţionare a unei suprafeţe de teren…“, iar la art. 2: „Suprafaţa de teren achiziţionată se va identifica în urma aprobării studiului de fezabilitate“.
De ce ne-am gândit să facem aceste modificări? Am pornit de la premisa că poate cele 3 ha nu sunt suficiente şi va trebui la sfârşit, pentru realizarea acestei iniţiative lăudabile, să fim nevoiţi să cumpărăm o suprafaţă mai mare de teren“, a spus umil Daşoveanu.
„Prima propunere, cea cu «începerea procedurii» nu are în vedere obiectul de care vorbim. Începerea unei proceduri de achiziţie pe formularistica prevăzută de legea în vigoare are în vedere Ordonanţa nr. 34 pentru cele care au ca obiect drumurile publice. Noi suntem pe terenul dreptului comun, deci pe drepturi private. Este, de fapt, o achiziţie, care înseamnă, de fapt, o vânzare-cumpărare, potrivit prevederilor Codului Civil.
Pentru art. 2, cu SF-ul, nu-l putem avea în vedere de această dată, pentru că achiziţia are în vedere decât acel acord de voinţă realizat cu privire la preluarea terenului. Noi am zis oricum în art. 2 că se va întocmi o documentaţie cu privire la amplasamentul terenului. SF-ul nu are legătură cu aşa ceva…“, i-a răspuns secretarul primăriei, Nicoleta Miulescu.
Dan Cherciu: Este o grabă nejustificată
Cel care a contrat-o pe Olguţa a fost Dan Cherciu, un opozant fervent şi al fostului primar. „Grupul PDL ar fi de acord, în principiu, cu achiziţia, dar numai în urma unui studiu de fezabilitate. Motivaţia este simplă: până la urmă, tot ce s-a întâmplat în ultima vreme dă impresia unei grabe nejustificate. Şi spun grabă atâta vreme cât acum o săptămână, când s-a adus proiectul de buget în discuţie publică, nici măcar nu era vorba de această achiziţie, care a apărut practic cu doar câteva zile înaintea şedinţei de astăzi. Or mie îmi dă impresia că este o hotărâre insuficient studiată (…). Vreau să vă supun dezbaterii trei lucruri: primul dintre ele este legat de oportunitatea acestei achiziţii. Motivaţia principală pe care am văzut-o în raportul de specialitate este devierea traficului greu între bulevardele Râului, Tineretului, Severinului. În opinia mea, soluţia ideală pentru municipiul Craiova este închiderea inelului – deci Centura de Nord să fie legată cu Centura de Sud -, ceea ce ar face ca tot traficul greu să fie deviat prin afara Craiovei. Asta ar fi, până la urmă, soluţia de care Craiova are nevoie. Motiv pentru care, repet, oportunitatea invocată nu mi se pare 100% valabilă.
Al doilea aspect la care vreau să mă refer este fezabilitatea acestui proiect. Practic, dacă noi vom vota astăzi achiziţionarea, cumpărăm un teren de care nu ştim nimic din punct de vedere geotehnic. Am citit în presă o afirmaţie că se poate construi un drum peste orice. E adevărat, şi chinezii au construit un drum peste mare, am putea şi noi, craiovenii, să construim peste mlaştină. Însă, în clipa de faţă, eu n-am văzut nici un document prin care să se arate costurile acestui drum, bazate pe caracteristicile terenului. Deci cumpărăm un teren fără să ştim cât va costa investiţia pe care o impune.
Al treilea lucru la care vreau să mă refer este modalitatea. Ştim cu toţii că există legea care permite autorităţii publice locale să exproprieze terenurile de care are nevoie. Nicăieri eu nu am văzut o argumentaţie – de ce exproprierea nu ar fi bună, faţă de cumpărare – bazată pe un studiu, pentru că vorbele nu costă nimic. Putem spune că-i mai lungă, că-i mai scurtă, că-i mai scumpă, că-i mai ieftină. Pe ce se bazează? Deci, discuţiile legate de modalitatea de expropriere mie nu mi s-au părut nicăieri explicitate.
Mai este o explicaţie pe care am văzut-o vehiculată prin presă legată de faptul că în felul ăsta, cumpărând de la această societate comercială, preţul ar fi mai mic, pentru că oricum societatea este datoare cu 500.000 de euro către bugetul local şi, spre surprinderea mea, s-a făcut scăderea acestei datorii din valoarea totală, şi rezultă, vezi Doamne!, că terenul este mai ieftin. Nicăieri pe lumea asta, când cineva are să-ţi dea bani, nu înseamnă că datoria respectivă face ca lucrurile pe care le achiziţionezi de la el să fie mai ieftine. Practic, primăria este înscrisă la masa credală, pentru insolvenţă, bănuiesc, iar după insolvenţă urmează falimentul, etapă în care bunurile, inclusiv acest teren, vor fi scoase la executare silită, iar primăria va avea acest drept prioritar să-şi încaseze banii datoraţi“, a spus Cherciu.
Primarul a invocat din nou procedura greoaie a exproprierii şi pericolul de a plăti mai mult dacă trece timpul. „Legea ne permite să dobândim prin achiziţie publică – este vorba de noul Cod Civil. Din punct de vedere legal, nu este nici un fel de problemă. Cheltuielile pentru procedura de expropriere sunt foarte mari şi cad în sarcina noastră (…) Exproprierea durează foarte mult, avem exemplul celor de la pasajul subteran, care s-au încheiat acum două luni. Nu există vreo posibilitate de a spune că nu e mai bine să faci prin achiziţie decât prin expropriere, având în vedere argumentele pe care le-am dat“, a spus primarul.
Dacă aşteptau, economii făceau
S-au spus multe lucruri despre oportunitatea acestei investiţii, iar votul consilierilor duce la continuarea procedurilor de achiziţie. Ce e mai greu de abia acum începe. GdS a prezentat o serie de întrebări care au rămas fără răspunsuri pertinente din partea autorităţilor locale şi, probabil, aşa vor şi rămâne, pentru că nimeni din actuala administraţie nu are interes să o facă. Până când va demara procesul de achiziţie va mai trece ceva vreme. Şi totuşi, GdS mai are o propunere pentru primărie, care ar putea să economisească sute de mii de euro din banii craiovenilor. Municipalitatea ar putea să aibă răbdare câteva luni până când lichidatorul, SC Cetatea Banilor City SA, ar scoate la vânzare terenul cu pricina după pronunţarea deciziei de faliment. Cum nu există cumpărători, preţul ar scădea la a treia licitaţie cu 50%, deci o economie de câteva sute de mii de euro. Este simplu. Numai să se vrea. Mai ales că depunerea unui proiect pe fonduri europene pentru construirea drumului prin mlaştină, aprobarea lui şi semnarea contractului de finanţare vor dura cel puţin un an. Sau şi mai profitabil, să primească terenul gratis în contul sumei pe care o are de recuperat de la firmă.
