Cea mai importantă atletă de la CSM Craiova, clasată pe locul 38 în proba de 20 kilometri marş la Jocurile Olimpice de la Londra, a decis să pună punct activităţii de sportivă de performanţă, după o carieră de 23 de ani
Participantă în premieră la Jocurile Olimpice, mărşăluitoarea Claudia Ştef (34 de ani) a încheiat, sâmbătă, pe locul 38 cursa de 20 de kilometri marş de la Londra, parcurgând distanţa într-o oră, 33 de minute şi 56 de sutimi. Proba a fost câştigată de rusoaica Elena Laşmanova, de 19 ani (1h 25:02), care a şi stabilit un nou record mondial. Vechiul record, 1:25.08, aparţinea rusoaicei Vera Sokolova şi fusese stabilit pe 26 februarie 2011, la Soci. Medalia de argint a fost câştigată de o altă rusoaică, Olga Kaniskina (1:25.09), iar bronzul i-a revenit chinezoaicei Shenjie Qieyan (1:25.16).
La scurt timp după încheierea cursei, Claudia Ştef a postat pe Facebook un mesaj emoţionant, în care îşi exprima trăirile: „Am hotărât să-mi închei cariera cu fruntea sus, dar, din păcate, lucrurile nu au ieşit aşa cum mi-am dorit şi totul s-a încheiat cu un rezultat dezamăgitor, o clasare de care nu sunt mândră, dar cum viaţa nu îţi oferă numai lucruri frumoase, va trebui să accept şi acest eşec. Îmi cer scuze tuturor celor care au crezut în mine şi au sperat ca şi mine într-un rezultat bun. Pur şi simplu, atât am putut azi! Vreau să mulţumesc tuturor celor care mi-au stat alături la bine și la rău, dar şi celor care m-au criticat, pentru că toţi aceşti oameni m-au ajutat să mă autodepăşesc. Au fost 23 de ani care parcă au trecut într-o clipă, ani în care, cu ajutorul sportului, simt că, spiritual, am devenit cel mai bogat om din lume. Mă despart cu greu de această lume minunată a competiţiei, dar pentru fiecare vine momentul în care trebuie să spui «gata». Iar pentru mine acum a venit“.
„Organismul nu m-a mai ascultat“
Ieri, Claudia a vorbit pentru GdS despre rezultatul de la Londra şi despre planurile de viitor. În vocea ei se simţea o urmă de regret că nu a reuşit mai mult la Londra. Dar, în acelaşi timp, a recunoscut că, indiferent de voinţa sa, vârsta biologică şi-a pus amprenta asupra organismului său. „Nu pot da vina pe ceva concret. Cert este că îmi este ruşine de acest rezultat. Nu mi-aş fi dorit să-mi închei cariera astfel. Ar fi multe de spus despre o cursa care durează mai bine de o oră. Mi-am dorit mult să obţin un rezultat bun, o clasare în primele 15 locuri. La kilometrul 10, organismul nu a mai răspuns ca performanţă la ce îmi doream eu. Era un punct mort din punct de vedere fizic şi psihic, care îmi demonstra că organismul m-a trădat, nu m-a mai ajutat ca altă dată. Este un eşec pe care mi-l asum. Nimeni nu mă poate judeca mai mult decât mă judec eu. Am vorbit după cursă cu fostul meu antrenor, Horia Ştef, şi mi-a zis că rezultatele au fost foarte spectaculoase, timpii foarte buni, şi să mă uit în urmă, că şi eu când aveam 20 de ani eram proaspătă fizic. Probabil, în carieră, am concurat mai mult ca orice altă mărşăluitoare. Este o lecţie urâtă pe care mi-o dă sportul, dar încerc să trec peste. Important este când cazi să te ridici şi să o iei de la capăt“, a spus sportiva, care încheie o carieră de 23 de ani cu rezultate remarcabile, dintre care amintim: 2002: locul 6 la Cupa Mondială, locul 5 la CE; 2003: locul 5 la CM; 2004: locul 3 cu echipa la Cupa Mondială; 2005: locul opt la CM; 2006: locul 5 la CE; 2007: locul 6 la CM; 2008: Finala Grand Prix, locul 3, locul 6 la Cupa Mondială, multiplă campioană naţională şi balcanică, deţine recordul mondial şi naţional de sală.
Se va dedica fiului şi antrenoratului
Mărşăluitoarea, care este însoţită la Londra de antrenorul şi totodată soţul său, Sebastian Ştef, nu avea ieri chef de cumpărături, aşa cum fac toţi sportivii după ce termină cursa. „În general, nu administrez prea uşor eşecurile. Pentru mine va fi o zi de împachetat bagaje, apoi luni (astăzi – n.r.) vom pleca spre România, unde mă aşteaptă fiul meu, Andrei Sorin. Acum îmi voi dedica activitatea lui, în întregime. Închei o carieră în care am avut rezultate de nivel internaţional cu care mă mândresc şi care rămân scrise în statistici“, a spus Claudia, care intenţionează să rămână în sport, ca antrenoare.
Aceasta a adăugat că va fi foarte greu pentru România să rămână în prim-planul sportului mondial: „Este un decalaj enorm între noi şi naţiunile din frunte, care, fără trezirea la realitate a persoanelor care pot face ceva din punct de vedere financiar, şi nu numai, nu mai poate fi recuperat. Eu voi chema copiii către sport, indiferent dacă nu vor face performanţă. Este de datoria mea să dau înapoi măcar zece la sută din cât mi-a dat mie sportul“.
