Un studiu recent a aratat ca pentru multe sotii nici nu ar conta daca nu ar mai intretine niciodata relatii sexuale cu sotii lor; in schimb, acestia le urmaresc fiecare miscare, cersind in permanenta o partida de amor. Aceasta batalie afecteaza milioane de casnicii, la nivel mondial.
Termenul tehnic pentru un libido scazut este „dorinta sexuala inhibata“; aceasta conditie afecteaza foarte multe femei casatorite. Ce anume, intr-o casnicie, face ca o femeie sa ajunga sa isi piarda apetitul sexual? Raspunsul este foarte simplu – nesiguranta. Nevoia de siguranta este profund intiparita in „programarea biologica“ a unei femei, iar acest lucru explica de ce, de-a lungul istoriei, femeile au ales barbati care sa le poata asigura bunastarea, lor si copiilor lor. In epoca independentei financiare a femeii, multe dintre reprezentantele sexului frumos nu mai au nevoie de sprijinul financiar al barbatilor. Totusi, datele statistice arata ca instinctul de a dori protectia inca guverneaza asupra alegerii partenerului perfect. Cu alte cuvinte, femeile independente financiar aleg barbatii care câstiga si mai bine decât ele.
Daca banii „vorbesc“, instinctele biologice „tipa“
Nevoia de siguranta nu este satisfacuta doar de alegerea unui partener puternic pe plan financiar; o femeie are nevoie de siguranta si in cadrul casniciei. Atunci când femeia este ingrijorata cu privire la viitorul cuplului, corpul ei refuza, in mod automat, relatiile sexuale. Ultimul lucru pe care si l-ar dori este un copil lipsit de un tata care sa il intretina.
Pentru a se simti in siguranta in casnicie, o sotie are nevoie de ceva mai mult decât de un climat netulburat de certuri. Ea are nevoie de garantia ca sotul va ramâne intotdeauna cu ea. Pâna de curând, aceasta garantie era oferita de institutia traditionala a casatoriei, care excludea divortul. In ziua de astazi insa, divortul a devenit atât de frecvent incât genereaza o nesiguranta aproape fundamentala pentru femei. Ca o consecinta, pentru a se simti in siguranta, femeile cer garantii suplimentare ca mariajul va dura „pâna când moartea ne va desparti“. Din moment ce aceasta asigurare nu mai depinde de autoritatea externa a societatii (casnicia nu mai este indisolubila), ea trebuie sa fie oferita de barbat. Iar singurul mod in care un sot o poate convinge pe sotia sa de angajamentul sau total il constituie dovezile repetate de devotament.
