Varza murată previne pneumonia

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Cercetătorii suedezi au descoperit că probioticele, supranumite „bacteriile prietenoase“, sunt la fel de eficiente ca antisepticele, ducând la distrugerea bacteriilor periculoase care provoacă pneumonia.

Studiile au fost conduse de dr. Bengt Klarin, de la Universitatea Lund, şi publicate săptămâna trecută.

Cercetătorii au demonstrat că Lactobacillus plantarum, o bacterie care se găseşte în salivă şi în unele alimente fermentate, cum ar fi varza murată sau legumele conservate în oţet, intră în competiţie cu periculoasa bacterie care provoacă pneumonia, menţinând scăzut nivelul bacteriilor patogene.

Oamenii de ştiinţă au studiat fenomenul la pacienţii ventilaţi artificial în spitale. Ei au constatat că semnele timpurii ale pneumoniei nu pot fi depistate pentru că pacienţii ventilaţi mecanic nu pot să comunice, fiind de cele mai multe ori sedaţi. Din acest motiv, în secţiile de terapie intensivă, mortalitatea cauzată de pneumonie este semnificativă. De asemenea, riscul de a contacta această boală creşte cu 1% pentru fiecare zi de ventilaţie mecanică, au mai observat specialiştii.

Rezultatele studiului

Klarin şi colegii ei şi-au bazat cercetările pe un lot de 50 de bolnavi din secţii de terapie intensivă. Acestora li s-au administrat spălături orale cu soluţie antiseptică de clorhexidină 0,1% şi o emulsie pe bază de Lactobacillus plantarum. „Am pornit de la ipoteza că spălând gura cu probiotice ar fi o metodă eficientă de reducere a microorganismelor care ajung prin tub în căile respiratorii ale bolnavilor ventilaţi mecanic“, a precizat dr. Klarin.

Cercetătorii au prelevat probe microbiologice din gât şi nări pacienţilor la începutul studiului şi după administrarea spălăturilor, la intervale regulate.

Rezultatele au arătat că bacterii potenţial patologice care nu erau prezente în momentul intubării, au fost găsite în probele din gât la opt pacienţi spălaţi cu soluţie probiotică şi la 13 dintre cei spălaţi cu soluţie antiseptică de clorhexină. Probele prelevate din trahee au dat rezultate similare. Lactobacillus plantarum a fost găsit în schimb la toţi pacienţii trataţi cu acest probiotic.

Concluzia experimentului a fost că nu s-au descoperit diferenţe semnificative între efectele antiseptice ale clorhexinei şi probioticelor la pacienţii ventilaţi mecanic. Folosirea Lactobacillus plantarum are însă unele avantaje, cred oamenii de ştiinţă, prin aceea că nu induce efecte secundare, aşa cum se întâmplă în cazul folosirii clorhexidinei. Clorhexidina poate provoca alergii sau poate avea un efect antiseptic mai slab din cauza diluării în salivă.